Lucian Dan Teodorovici, un posibil câştigÇŽtor al premiului "Augustin Frăţilă"

Premiul se acordÇŽ astÇŽzi, la Hotel InterContinental Bucureşti.

În cea de-a doua etapÇŽ a desemnÇŽrii câştigÇŽtorului premiului "Augustin Frăţilă", 20 de bloggeri au decis care este cel mai bun roman, acordând puncte de la 1 la 5 fiecărei proze finaliste. Autorul al cărui roman a primit cel mai mare punctaj va fi răsplătit cu Premiul literar "Augustin Frăţilă", în valoare de 10.000 de euro. Ceremonia în cadrul căreia se acordÇŽ Premiul are loc pe data de 7 noiembrie 2012, la Hotel InterContinental Bucureşti. FEM, Viaţa lui Kostas Venetis, Emoţia, Matei Brunul, Ploile amare sunt cele cinci romane finaliste la Premiul literar "Augustin Frăţilă", ediţia I, oferit de compania Philip Morris Trading. În romanul Matei Brunul Lucian Dan Teodorovici incită cititorii, propunându-le o amplă naraţiune despre spaţiul concentraţionar comunist, despre victime şi torţionari, despre destin şi însingurare ca mijloc de autoapărare în faţa adversităţilor unei societăţi poliţieneşti care domină individul şi îi supraveghează fiecare clipă a vieţii. După ce va fi cunoscut ororile închisorilor şi lagărele de muncă, Brunul pare să fi uitat de şine însuşi pentru a se dedica marionetelor, ducând un trai anonim şi anodin, într-o lume cenuşie şi primejdioasă. Împreună cu tovarăşul Bojin şi cu Eliza, două personaje care-l însoţesc permanent, misterul din viaţa lui trecută se împleteşte însă cu un altul, nou, a cărui rezolvare îi va schimba perspectiva asupra istoriei sale personale. Autorul detalia, într-un dialog apÇŽrut în revista Contrafort, ce perspectivÇŽ a abordat în scrierea romanului: "La romanul despre care vorbim am început mă gândesc, o spun oricât de greu de crezut ar părea, cu mai bine de zece ani în urmÇŽ, după ce-am citit Închisoarea noastră cea de toate zilele a lui Ion Ioanid. Acolo e amintitÇŽ în treacăt povestea lui Sviatoslav Tăbăcaru, un deţinut care, după ce primeşte o loviturÇŽ de piolet cap din partea unui gardian, îşi pierde memoria. E un mic amănunt de la care am pornit am început sÇŽ gândesc povestea. Sunt fascinat de Gogol, de Cehov, de Bulgakov, de Harms, de Ilf şi Petrov şi aşa mai departe... Mult mai departe, cÇŽci sunt nenumăraţi scriitori ruşi care n-au cum sÇŽ te lase indiferent. ÎnsÇŽ (...) m-am gândit mult la modul în care sÇŽ abordez povestea. O perspectivÇŽ postmodernÇŽ, cu mijloacele postmodernismului, mi s-a pÇŽrut de neconceput. Aşa am simţit eu. Mi-am asumat, în cele din urmÇŽ, un realism total, cel puţin asta vreau sÇŽ cred".