Telefonul Copilului, SOS sau distracţie: Unii sună să spună poezii, alţii să reclame că au fost închişi cu şoarecii

Telefonul Copilului, SOS sau distracţie: Unii sună să spună poezii, alţii să reclame că au fost închişi cu şoarecii

Mii de copii abuzaţi sau pur şi simplu singuri înroşesc linia telefonică dedicată lor.

Circa 100.000 de apeluri s-au înregistrat, în prima jumătatea a acestui an, la Telefonul Copilului, cu numărul gratuit 116.111, peste 40% pentru a semnala o situaţie de abuz fizic sau de neglijenţă. Rapoartele Asociaţiei care gestionează acest număr au scos însă la iveală şi înmulţirea cererilor aparent haioase ale preşcolarilor care vor să recite poezii sau să fredoneze cântece. "Nu e de râs, e semn că aceşti copii se simt singuri. Aproape jumătate dintre micuţi au solicitat consiliere privind nevoia de comunicare", arată Cătălina Florea, directorul Asociaţiei Telefonul Copilului. Una dintre regulile de bază ale acestui serviciu este clauza de confidenţialitate. Totuşi, în situaţiile extreme, specialiştii Asociaţiei au libertatea de a alerta instituţiile abilitate. "Am avut un băiat de 14 ani, cu gânduri de suicid, fiindcă primea zilnic bătăi crunte şi nu era lăsat să meargă la şcoală. Acolo, am trimis asistentul social, dar l-am anunţat şi pe copil", explică directoarea Florea. De la copii abuzaţi la şantajişti Îngrijorător este însă şi numărul în creştere al apelurilor primite din centrele de plasament, ale unor copii traumatizaţi chiar de "binefăcătorii" lor. "Cineva fusese închis în izolatorul de şoareci. Am cerut anchetă, iar directorul a fost demis", îşi aminteşte Cătălina Florea. Există însă şi cazuri de copii care folosesc telefonul ca metodă de şantaj pentru a scăpa de pedepsele sau reproşurile celor care îi îngrijesc. Prima linie de telefonie special creată pentru copii a fost introdusă în 2001, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului. În 2008, Comisia Europeană a aprobat numărul unic gratuit 116.111, funcţional în 19 dintre statele Uniunii. "Recent, am reînnoit acordul cu ministerul Muncii, însemnând că avem câte un om de legătură în toate instituţiile-cheie", mai spune Cătălina Florea. Părinţii, principalul abuzator "Majoritatea celor care abuzează copiii sunt chiar părinţii lor", atrage atenţia Cătălina Florea, directoarea de la Telefonul Copilului. Varianta este confirmată şi de raportul lunii august, conform căruia, 80% dintre abuzurile raportate au avut loc în familie. "Părinţii moderni nu mai au răbdare şi, în lipsă de timp, îşi instruiesc copiii lovindu- i sau mustrându-i verbal, în public. Ambele comportamente lasă traume adânci. Există chiar o teorie care spune că un copil agresat va deveni un adult care-şi va bate copiii ", e părerea psihologului Keren Rosner.