Kosovo a primit de la Occident suveranitate deplină

Kosovo a primit de la Occident suveranitate deplină

Fosta provincie sârbă a ieşit de sub supravegherea comunităţii internaţionale, proclamându-şi independenţa absolută

Kosovo a mai făcut ieri un pas înspre consolidarea statalităţii, proclamându-şi ceea ce a numit "suveranitatea deplină". Practic, cel mai nou stat de pe harta Europei iese din faza aşa-numitei independenţe supervizate prin dizolvarea Biroului Civil Internaţional care monitoriza "maturizarea" fostei provincii sârbe. Încetarea supravegherii internaţionale a fost decisă la începutul lunii iulie, cu ocazia unei reuniuni a Grupului de Orientare pentru Kosovo ce a avut loc la Viena. Grupul este alcătuit din 25 de ţări, printre care Statele Unite şi Turcia, care au susţinut independenţa fostei provincii sârbe, autoproclamată pe 17 februarie 2008, în pofida opoziţiei Belgradului. Măsura care a intrat în vigoare ieri nu va modifica acţiunile în curs ale misiunii EULEX de poliţie şi justiţie a Uniunii Europene, al cărei mandat a fost prelungit cu un an, până în 2014, şi nici pe cele ale Forţei internaţionale de pace în Kosovo (KFOR, sub comandament NATO). Stat cu perspectivă La Priştina, oficialii şi-au înăsprit discursul la adresa Belgradului care a calificat drept o "eroare istorică şi tragică" accederea Kosovo la aşa-numita suveranitate deplină. "Sper ca Serbia să realizeze că, prin sfârşitul supravegherii internaţionale, nu va reuşi niciodată să divizeze Kosovo", a declarat ministrul kosovar de Externe, Enver Hoxhaj. Occidentul susţine că fosta provincie sârbă este acum un "stat multietnic democratic şi funcţional" şi că există premisele lansării negocierilor de pre-aderare cu UE, potrivit EUObserver. Oficialii de la Belgrad au încercat să distragă atenţia de la atmosfera de sărbătoare de pe străzile din Priştina şi au anunţat ieri că au un martor care susţine că a fost implicat în presupusul trafic ilegal de organe prelevate unor prizonieri sârbi în timpul conflictului din Kosovo (1998-1999). Aceste acuzaţii sunt aduse fostei gherilei kosovare, condusă pe atunci de Hashim Thaci, actualul şef al guvernului de la Priştina, justiţia internaţională demarând o anchetă în acest caz.