Justitie
Senatorul PNL Raymond Luca cere eliberarea din închisoare a colegului de Coaliţie, Emilian Cutean
În numele Parlamentul României, Luca cere eliberarea pentru trei luni a lui Emilian Cutean, fostul preşedinte al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din decembrie 1989 şi fost deputat PSD. Şi Guvernul, prin secretarul de stat Sorin Vintilă Meşter a depus o cerere similară. Hotărârea vine după ce în urmă cu câteva zile, la iniţiativa USL, Parlamentul a votat cu "două mâini" noua strategie anticorupţie.
Potrivit unei cereri semnate de senatorul Raymond Luca, actualul preşedinte al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din decembrie 1989, prezenţa lui Emilian Cutean este "imperios necesară în cadrul Comisiei, în mod succesiv, pentri clarificare în ceea ce priveşte întocmirea dosarelor conform prevederilor Legii nr. 341/2004 (n.r. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989), acesta fiind unul dintre iniţiatorii acesteia". Guvernul a depus o cerere similară Senatorul Raymond Luca a trimis această cerere în luna mai la Judecătoria Sectorului 4. El dorea întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de trei luni a lui Emilian Cutean. Pe rolul instanţei se judeca o cerere a fostului deputat de întrerupere a condamării. Judecătorii au respins solicitarea fostului deputat PSD, dar acesta a contestat-o cu recurs.La dosar a fost depusă şi o cerere formulată de Sorin Vintilă Meşter, actualul secretar de stat la SSPR, privind eliberarea lui Emilian Cutean, solicitarea reprezentând o premieră absolută pentru sistemul judiciar din România.
De patru luni la închisoare Fostul deputat PSD Emilian Cutean a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani de detenţie pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, într-o perioadă în care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR). Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 7 februarie 2012, recursurile lui Emilian Cutea şi a fostului director economic al Secretariatului, Daniela Sbârcea, astfel că aceştia rămân cu pedepsele aplicate de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti. Instanţa inferioară l-a condamnat, în 15 iunie 2009, pe Emilian Cutean la cinci ani de detenţie, iar pe Daniela Sbârcea la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Condamnat şi eliberat din funcţie În ziua în care Judecătoria sectorului Bucureşti 1 a dat soluţia în acest dosar, premierul de atunci Emil Boc a semnat decizia de eliberare a lui Emilian Cutean din funcţia de secretar de stat la SSPR. Cei doi au făcut apel la Tribunalul Capitalei, care a menţinut pedepsele aplicate, astfel că acuzaţii au declarat recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Acuzaţiile Potrivit acuzării, în cursul lunii decembrie 2004, când Cutean nu mai avea calitatea de secretar de stat la SSPR, fiind eliberat din această funcţie în data de 20 decembrie 2004, a dispus plata unei sume de 2,995 684 miliarde lei vechi (ROL) în contul unei asociaţii de revoluţionari, intitulată Asociaţia "Club 22", al cărei preşedinte era. Plata s-a făcut în condiţiile în care nu exista un angajament legal care să justifice efectuarea plăţilor şi utilizarea fondurilor ori vreun program structurat adoptat de guvern la propunerea SSPR şi care să aparţină revoluţionarilor. Din această sumă inculpatul, fiind singurul care avea drept de semnătură în numele asociaţiei, a achitat 945.778.886 lei vechi (ROL) cu titlu de chirie restantă, pentru imobilul deţinut de asociaţie, imobil în care locuia şi el, iar diferenţa a folosit-o pentru constituirea unui depozit bancar. Banii revoluţionarilor s-au dus în buzunarele lui Emilian Cutean Toate acestea s-au petrecut în contextul în care inculpatul a solicitat de la bugetul de stat sumele de bani necesare pentru un program de acţiune al SSPR care se referea la problemele sociale ale revoluţionarilor (autoturisme pentru răniţi, materiale sanitare, subvenţii pentru investiţii, tabere pentru copiii revoluţionarilor etc.) şi la aniversarea a 15 ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989. Aceste subvenţii erau destinate cinstirii memoriei Revoluţiei şi nu aveau în vedere acoperirea cheltuielilor de personal, de întreţinere şi reparare a mijloacelor fixe, cheltuieli administrative ori alte cheltuieli proprii ale beneficiarului subvenţiei.
Recomandările noastre
