Dezvăluiri despre "Poliţia secretă" a alimentelor. S-a terminat cu falsurile mâncate de români?

În cel mai mare institut de cercetare din ţară se depistează alimentele falsificate, dar şi compuşii cancerigeni ce trec din ambalaj.

Brânză de capră din lapte de vacă sau brânză de Sibiu făcută lângă Bucureşti, smântână cu gelatină, parizer "umflat" cu şorici sau ouă cu dioxină cancerigenă. Sunt produse pe care le puneţi în coşul de cumpărături, fără să ştiţi că ar putea fi dăunătoare sau că pur şi simplu vă păcălesc. De acum înainte, producătorii trebuie să fie atenţi la ce ingrediente pun în mâncare, pentru că toate reţetele pot fi verificate de autorităţi la Institutul de Bioresurse Alimentare din Bucureşti, singurul centru de cercetare în domeniul alimentaţiei din ţară, cu dotări de ultimă generaţie. Aici se adresează atât producătorii care vor să-şi verifice marfa, dar şi consumatorii, independent sau prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. Produsele româneşti, mai sigure Piaţa este invadată de falsuri, a recunoscut chiar ministrul Agriculturii, iar singura cale de a scăpa de ele este înăsprirea legislaţiei şi controalele frecvente. La Institutul de Bioresurse Alimentare se pot face teste de mare fineţe pentru depistarea produselor care nu respectă eticheta, însă sunt foarte costisitoare - preţul analizelor începe de la 10 lei şi ajunge şi la 1.500 de euro. Din păcate, Institutul nu este o autoritate de control şi face aceste teste doar la cerere.

"Se înregistrează nereguli în special la brânzeturi şi produse lactate. S-a întâmplat ca brânza de capră să fie, de fapt, din lapte de vacă, smântâna să conţină gelatină, lucru interzis de lege, iaurtul sau alte produse să conţină mai puţină grăsime decât cea inscripţionată, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie mai ieftine, iar consumatorul este păcălit", explică Nastasia Belc, directorul IBA, care mai spune că aceste practici au fost încurajate şi de mentalitatea românilor, care vor şi frumos, şi sănătos. "Dacă vrei o smântână cu un conţinut mai mic de grăsime, dar cu o consistenţă tare, atunci trebuie să accepţi că nu se poate fără aditivi".

Cât despre laptele îngroşat cu lapte praf, singura diferenţă se simte la aromă. "Avem un aparat, se numeşte nasul electronic care detectează compuşii volatili din alimente. Ei bine, în laptele praf nu mai există aceiaşi compuşi ca în cel 100% natural, însă este la fel de nutritiv", adaugă specialistul. Probleme sunt şi la mezeluri, în special la cele pe bază de pastă- parizer sau crenvurşti. Dacă înainte parizerul era considerat "de regim", acum, conţinutul de 20% grăsime şi cantitatea mare de sodiu (sare) îl transformă într-o bombă pentru cei care au hipertensiune şi probleme cu inima. Produsele de panificaţie sunt, în schimb, cam cele mai "curate" alimente în ceea ce priveşte conţinutul de aditivi şi compuşi toxici.

Live Text. Alegeri prezidențiale. Cine va conduce România în următorii cinci ani. Toate informațiile despre vot

Ultima etapă. Pensionarii care mai au patru luni la dispoziție pentru a-și rezolva dosarele

Produsele de panificație ies, în general, cel mai bine la analize "În general produsele româneşti sunt cele mai sigure, pentru că sunt mai controlate. Nu acelaşi lucru putem spune despre cele din import", atrage atenţia Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare. Crenvurşti fără aditivi În laboratoarele Institutului sunt preparate şi produse sănătoase pentru mari producători: cozonaci fără E-uri, produse de panificaţie fără gluten şi crenvurşti fără aditivi şi şorici. "În cazul crenvurştilor, am redus nivelul de nitrat de sodiu şi fosfat de sodiu (sare) la limită şi am băgat carne în proporţie de 70%. Am încercat să păstrăm termenul de valabilitate aşa cum este acum şi i-am aromatizat cu foarte multe condimente, rozmarin etc. Au o culoare urâtă, pală, dar sunt mai sănătoşi", recunoaşte Nastasia Belc. Cozonacii tradiţionali au fost preparaţi fără aditivi, doar cu o esenţă naturală obţinută din coajă de portocală şi lămâie, fructe care au fost ţinute în apă caldă pentru a elimina potenţialele pesticide, ulei şi zahăr.

Lactatele şi mezelurile sunt cele mai "măsluite" alimente de pe piaţă. Produsele de panificaţie - cele mai "curate" Apa de la robinet, mai bună decât cea îmbuteliată Siguranţa apelor minerale este o problemă mult dezbătută, însă este de multe ori exagerată, consideră şeful IBA. Mai periculoasă este apa îmbuteliată în sistem "watercooler" de 10 litri. "Apele minerale sunt extrase din izvoare de la munte, unde terenurile nu au fost îngrăşate cu nitraţi. La apa plată poate fi un risc mai mare, pentru că izvoare sunt şi la şes, unde agricultorii fac exces de îngrăşământ. Periculoasă este însă apa îmbuteliată, cum există prin corporaţii, pentru că stă mult timp în butoaiele acelea şi se poate contamina. Mai sănătoasă este, surprinzător, apa de la robinet pentru că e testată permanent", afirmă Nastasia Belc. Ouăle de ţară, mai cancerigene decât cele de la găinile stresate Autenticitatea multor produse aşa-zise tradiţionale care se vând la marginea drumului este, de multe ori, pusă în discuţie. Testele efectuate la IBA pot verifica însă dacă respectă reţeta, dar şi originea lor, printr-un test de aromă. "Brânza de Sibiu nu poate fi la fel ca cea de Teleorman. Totul ţine de zona în care au păşunat animalele, pentru că iarba din Ardeal e diferită de cea de la şes", explică specialistul Belc. Orice producător poate "să-şi asigure" un produs preparat după o reţetă unică, o armă în instanţă împotriva concurenţilor care îl copiază. Amprenta de autenticitate costă 50 de euro. În ultimii ani, au început să se facă la Institut şi teste pentru depistarea dioxinei, un compus cancerigen care se găseşte în special în grăsimea din alimente şi care se acumulează în mediu în urma proceselor de ardere. "Ţăranii ard frunzele în gospodărie şi miriştile. Din aceste motiv, am găsit cantităţi semnificative de dioxină, deşi nu peste nivelul legal, în ouăle de ţară, mai mult decât în cele de la găinile stresate", explică expertul.

Cercetătorii au depistat dioxină în ouăle de țară printr-un test unic Şi sucul de mere poate fi extrem de periculos dacă în compoziţia lui s-au folosit fructe mucegăite. "Acestea secretă o micotoxină numită patulină care e cancerigenă. Acestea trebuie verificate mai ales în anii ploioşi când mucegăiesc fructele", spune Belc. Institutul de Bioresurse are singurul laborator acreditat unde sunt studiate ambalajele. Cu cât sunt mai colorate (în special verde sau albastru), cu atât sunt mai periculoase. Ambalajele sunt lăsate „la macerat” câteva zile într-o substanță specială pentru a li se testa toxicitatea "Cele mai multe nereguli sunt la brânzeturi şi mezeluri. Înainte, duceai parizer bolnavilor la spital, acum este o bombă din cauza conţinutului mare de grăsime." NASTASIA BELC, directorul Institutul de Bioresurse Citiți și:

• DEZVĂLUIRI EVZ: TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE
• În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?
• Pâinea, plină de aditivi alimentari
• Vezi ce sortiment de pâine feliată are cele mai multe E-uri
• Mezelurile, în topul bombelor alimentare
• Topul celor mai nocive mezeluri. VEZI produsele care conțin mai multe de nouă E-uri
• Mencinicopschi: "Copiii nu trebuie să mănânce mezeluri până la vârsta de 10 ani"
• Brânza topită: o ţeapă cu resturi de lapte şi E-uri
• Românii consumă gem şi marmeladă pline cu E-uri periculoase. Care sunt cele mai nocive
• SURPRINZĂTOR. Topul celor mai sănătoase "E-uri"
• „FABRICA DE E-URI”. Am intrat în Aria 51 a industriei alimentare din România