Studiile peste hotare nu mai sunt un simplu vis. Ca să devină realitate, pregătirile trebuie să înceapă cu cel puţin un an înainte.

Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene şi consultanţa gratuită oferită de organizaţiile nonguvernamentale au făcut ca procesul aplicării la universităţile din străinătate să devină floare la ureche. Exceptând taxele, un an de studii în afara graniţelor a ajuns să coste tot atât ca unul în Capitală. Pentru a învăţa în altă ţară, elevii români trebuie să înceapă pregătirile cu cel puţin un an înainte, să ştie exact la ce universitate vor să plece şi pentru ce program optează.

În acest fel, le rămâne timp berechet să se implice în activităţi extra-şcolare, precum voluntariat sau olimpiade, extrem de importante pentru mapa finală, pe care o vor prezenta în facultăţile la care visează să ajungă. "Îi interesează să vadă că faci ceva util cu timpul tău liber, că te implici activ într-un proiect, indiferent că e vorba de munca pro bono la un adăpost de animale sau cursuri de prim-ajutor", explică Laura Călinoiu, reprezentat Educativa.

Eseul de motivaţie, hotărâtor

Odată stabilită facultatea, tinerii trebuie să adune toate actele necesare aplicării. Unele documente sunt uşor de obţinut, însă altele pot ridica probleme chiar şi pentru cei zeloşi.

Sarcina cea mai dificilă este compunerea eseului de motivaţie, un act care atârnă extrem de greu în ochii universităţilor din afară.

"Scrierea unui eseu poate dura şi câteva luni. Faci mai mult decât dovada cunoaşterii limbii. Practic, încerci să te vinzi cât mai bine, să impresionezi prin calităţi deosebite. E o reclamă personală", subliniază reprezentantul Educativa. În dosarul de aplicaţie trebuie să se mai regăsească foaia matricolă, două scrisori de recomandare, fie de la profesori, fie de la angajatori şi, opţional, certificatul de activităţi extra-şcolare. Important este şi atestatul de limbă, dar aceasta se trimite de obicei după acceptul universităţii, altfel există riscul unor cheltuieli inutile.

Pentru cei care nu au burse sau rezultate şcolare excepţionale, trebuie luat în calcul şi preţul unui an de studiu.

În Olanda, cursurile de licenţă ajung la 1.700 de euro/an, în Germania suma nu sare de 1.000 de euro, în vreme ce în Marea Britanie universităţile cer şi până la 9.000 de euro. Foarte puţine şcoli străine oferă burse care să includă taxa de şcolarizare şi cheltuielile de trai.

Există însă varianta bursei sociale, pentru copii cu situaţie materială precară şi bursa de merit, care se acordă numai celor cu rezultate şcolare excepţionale. "În 90% din cazuri nu se cere examen de admitere. Chiar şi studenţii cu medie de 8-8,50 au mari şanse de succes." LAURA CĂLINOIU, reprezentant Educativa 600 de euro cheltuie, în medie, un student român pe lună, în ţările UE, pe mâncare şi chirie

Mirajul ţărilor nordice

Cele mai căutate destinaţii de studiu pentru români sunt Marea Britanie şi Olanda, dar şi ţările nordice, precum Danemarca, Suedia şi Finlanda, unde învăţământul superior este gratuit, cu dezavantajul unui cost de trai extrem de ridicat. "Avem noroc că suntem membrii UE. Pentru cei din afara Uniunii, nordicii percep taxe de 10.000-12.000 euro/an", atrage atenţia Laura Călinoiu. Un student cheltuie pe lună maximum 600 de euro, aceeaşi sumă pe care ar da-o şi în Bucureşti, pe chirie şi mâncare. Citiți și:

• "Universitate din România, caut studenţi din străinătate"
• Cum te pregăteşti pentru un masterat în străinătate