Planul scutului antirachetă, inclusiv componenta din România, întâmpină probleme tehnice şi nu numai

Proiectul scutului antirachetă, un program-cheie al preşedintelui american Barack Obama, gândit pentru a proteja Statele Unite şi Europa de un eventual atac iranian, se confruntă cu întârzieri majore, depăşiri de costuri şi probleme tehnologice critice, inclusiv componenta din România, arată două rapoarte guvernamentale recente, informează Fox News.

Programul administraţiei Obama prevede instalarea unor interceptori ce pot contracara eventuale rachete iraniene cu rază medie de acţiune, care ar urma să fie modernizaţi în patru faze, până în 2020. Primele faze prevăd utilizarea unor radare Aegis instalate pe nave şi un radar instalat în Turcia, iar fazele ulterioare includ mutarea radarelor Aegis în România şi Polonia. Rapoartele redactate de Departamentul Apărării şi de anchetatorii Congresului generează îndoieli privind un program aflat în centrul planurilor SUA de a apăra Europa şi care reprezintă un subiect sensibil atât pe plan intern, cât şi în relaţia cu Rusia. Documentele afirmă că interceptorii de rachete întâmpină obstacole în producţie, radarele au puterea prea mică, iar senzorii nu pot face distincţia între un focos şi alte obiecte. Primul raport, al Comisiei Ştiinţifice de Apărare, care consiliază Departamentul Apărării, a fost publicat la sfârşitul lui 2011, dar a trecut neobservat. Deşi conchide că nu există "obstacole fundamentale" pentru sistemul european, acesta evidenţiază probleme majore, fără a indica modalităţi de soluţionare. Potrivit unor experţi, aceste probleme, dacă ar putea fi depăşite, ar necesita modificări substanţiale şi costisitoare. Acuze cu privire la costuri, performanţă şi întârzieri

Al doilea raport, publicat vineri de Curtea americană de Conturi (GAO), avertizează că Departamentul Apărării îşi ia angajamentul de a folosi tehnologii înainte de a fi testate, iar administraţia riscă "lacune în performanţe, creşteri neprevăzute ale costurilor, întârzieri faţă de program şi probleme la teste".

Elemente-cheie ale sistemului au deja probleme, potrivit raportului. De exemplu, presiunile de a respecta termenul fixat de Obama pentru a doua fază a sistemului în 2015 a determinat Departamentul Apărării să comande zeci de interceptori, deşi nu se ştie dacă vor funcţiona. Testarea nu se va încheia mai devreme de 2013. Raportul a evidenţiat îngrijorări şi în privinţa interceptorilor prevăzuţi pentru ultimele două faze, cum ar fi probleme cu tehnologii critice ale motorului rachetei de la interceptorul din faza a treia a sistemului.

Ingredientul nelipsit de pe masa românilor. Cum îl prepari acasă fără aditivi și conservanți

Live Text. Alegeri prezidențiale. Cine va conduce România în următorii cinci ani. prezența la vot, la ora 15.00

Raportul mai afirmă că armata intenţionează să instaleze radarul în România încă înainte de a fi testat şi avertizează că radarul ar putea interfera cu unde de telefonie mobilă, televiziune şi radio din România dacă nu va fi modificat.