Contrabanda cu ţigări a crescut în Bucureşti, din ianuarie şi până în martie, cu aproape 6 puncte, ajungând să reprezinte 13,5% din comerţul legal, arată cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare de piaţă Novel Research.

Compania Novel Research a publicat astăzi datele cu privire la traficul ilegal de ţigarete din România în luna martie 2012.

"Nivelul contrabandei cu produse din tutun este relativ constant, atingând 13,4% din totalul consumului de pe piaţa românească. În toate regiunile afectate puternic de acest fenomen, cifrele nu s-au schimbat: 31% în regiunea de vest, 22,2% în nord-est şi 20,8% în cea de nord-vest a ţării", a declarat Marian Marcu, directorul companiei Novel Research.

Potrivit acestuia, se constată o creştere îngrijorătoare pentru Bucureşti, cu 5,8 puncte procentuale în martie 2012 faţă de ianuarie, până la cota de 13,5%. În schimb, "o veste bună pentru regiunea de sud-vest este scăderea, faţă de luna ianuarie 2012, cu 5,1 puncte procentuale, până la nivelul de 8%", a declarat oficialul Novel Research.

Cele mai multe ţigarete de contrabandă provin din Ucraina (27%), urmată de Moldova (26,2%), Serbia (20,8%) şi duty-free (18,7%).

Contrabanda a scăzut de trei ori în doi ani

Potrivit Gildei Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România şi Moldova, contrabanda s-a redus în doi ani de la peste 36% la circa 13%, "diminuare care se datorează abordarii strategice a fenomenului, eforturilor concertate ale autorităţilor, îmbunătăţirii şi simplificării cadrului legislativ, precum şi colaborării strânse dintre instituţiile statului (Vamă, Poliţie, Procuratură, Servicii etc.) şi industria tutunului".

Aceasta spune că tendinţele din ianuarie se păstrează, însă apare un element de noutate, in martie: pentru prima dată din 2010 încoace, ponderea contrabandei cu ţigarete cu timbru moldovenesc nu mai este pe primul loc, înregistrându-se o diminuare semnificativa a traficului cu branduri moldoveneşti locale.

Scăderea ar fi trebuit să fie mai mare

La rândul său, Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT România, este de părere că, daca facem o comparaţie între martie 2011, când piaţa neagră se situa la 14,7%, şi martie 2012, când a ajuns la 13,4%, scăderea ar fi trebuit să fie mai accentuată, având în vedere priorităţile noului guvern de combatere a evaziunii fiscale şi a comerţului ilicit.

"În acest moment, 13,4% înseamnă pierderi la bugetul de stat din taxe neîncasate de circa 400 milioane euro. Ne îngrijorează apariţia aşa-numitelor illicit whites- ţigarete ieftine cu filtru - în spaţiul european, cu poarta de intrare prin porturile greceşti şi tranzitând mai departe Bulgaria şi România, pentru a ajunge în Spania sau în Marea Britanie", spune acesta.

Potrivit lui Adrian Popa, România este atât o ţară de destinaţie, cât şi de tranzit, localizată la graniţa de est a UE, "ceea ce generează obligaţii suplimentare în privinţa combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a comerţului ilicit şi a crimei organizate".

Ce e de făcut

"Pentru ca piaţa neagră să scadă în continuare, e nevoie, în plan local, de menţinerea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale şi de îmbunătăţirea şi armonizarea pe mai departe a cadrului legislativ, alături de intensificarea colaborării între autorităţile statului", susţine Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris România şi Bulgaria.

Potrivit acesteia, iniţiativele legislative care să sprijine eforturile de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor implicate în lupta împotriva contrabandei ar putea fi mult mai eficiente în diminuarea comerţului ilicit cu ţigarete decât iniţiative precum creşterea contribuţiei la fondul de sănătate, asa-numita "taxă pe viciu", inclusă în decembrie 2011 în proiectul de lege a sănătăţii.

Reprezentanţii celor trei mari producători de tutun susţin că, pentru reducerea comerţului ilicit cu ţigarete, este nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ unitar care să reglementeze contrabanda şi evaziunea fiscală. În acest sens, aplicarea criteriului cantitativ pentru calificarea infracţiunii de evaziune fiscală/contrabandă, atât pe teritoriul vamal naţional, cât şi in punctele de trecere a frontierei, ar fi de natură să simplifice procedurile.

Totodată, este nevoie de clarificarea situaţiei la frontiera internă, cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal, precum şi instituirea unor mecanisme clare de verificare.

Alte masuri punctuale ar fi atribuirea unor competenţe clare poliţiei locale şi jandarmeriei, pentru sancţionarea vânzărilor de produse de contrabandă în pieţe, târguri sau pe stradă, precum şi confiscarea mijlocului de transport folosit pentru comerţ ilicit, chiar şi atunci când nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor de contrabandă.

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. În 2011, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,75 miliarde de euro, reprezentând accize şi TVA.