Fostul secretar de stat Ioan Andreica, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu și alți cinci indivizi acuzați de fapte de corupție vor fi cercetați în stare de libertate. Curtea de Apel București a respins recursul DNA, după ce aceeași decizie a fost luată și de tribunal. Ca măsură în plus, în cazul lui Andreica, pentru fostul său consilier, pentru președintele CJ Bistrița precum și în cazul numitului Ioan Claudiu Sabău judecătorii au luat decizia de a nu părăsi țara în următoarele 30 de zile.
Tribunalul Bucureşti stabilise această măsură doar pentru Lazăr Popescu şi Mihai Stănescu. În ședința de ieri, procurorii au arătat magistraţilor că judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a înlăturat fără drept o mare parte din probele din dosar. ”Faptul că DNA nu a început urmărirea penală pentru 20.000 de euro este o critică nefondată, întrucât instanţa se referă la infracţiuni, nu la fapte, şi înlătură nejustificat probele”, a susținut procurorul. Andreica nu a luat DNA a mai explicat că, o dată petrecută acceptarea, fapta de trafic de influenţă există, şi că nu era atât de relevant, la acest moment, dacă s-a început urmărirea penală şi pentru suma vizată, câtă vreme aceasta începuse pentru alte sume obţinute prin aceeaşi faptă. Fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării a cerut magistraţilor, în ultimul cuvânt, să fie judecat în stare de libertate, spunând că a avut diverse funcţii de conducere, dar niciodata nu a făcut trafic de influenţă. ”Niciodată nu am făcut trafic de influenţă. Respingeţi recursul DNA, aş vrea să fiu judecat în stare de libertate. Nu voi influenţa în niciun caz martorii din dosar”, a declarat Andreica. Infracțiuni în asociere El este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, trafic de influenţă, dare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare de bani. DNA susţine că, în cursul anului 2009, Lazăr Popescu şi Ioan Claudiu Sabău au constituit o asociere infracţională, sprijinită de Ioan Andreica, ce avea ca scop adjudecarea în mod fraudulos a unor licitaţii publice de către mai multe societăţi comerciale clientelare de la care primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare şi, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor. Asocierea avea ca scop exercitarea influenţei pe lângă demnitari sau funcţionari publici cu influenţă asupra persoanelor cu putere de decizie în atribuirea unor astfel de licitaţii. În principal, erau vizate lucrări de proiectare şi execuţie de drumuri, canalizări, reabilitări de construcţii, proiectare şi execuţie a unor centre de management a deşeurilor.
Recomandările noastre
