Cum au fost taxaţi producătorii de medicamente şi pentru ce n-au vândut. "E nevoie urgent de plafoane la reţete compensate şi gratuite"

Taxa clawback scoate noi medicamente ieftine de pe piaţă. Producătorii cer urgent plafoane la medicii care prescriu rețete compensate.

Statul face decontări pentru medicamentele compensate după un an şi îi obligă să plătească taxe şi pe ce nu vând. Producătorii de medicamente avertizează că trec prin cea mai grea criză din ultimii ani, iar în scurt timp vor fi nevoiți să retragă de pe piaţă pastilele ieftine, care nu le mai aduc profit. Dragoş Damian, preşe­dintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, vorbeşte despre măsurile urgente care se cer pentru salvarea pieţei și protejarea bolnavilor.

EVZ: În ce situaţie se află acum industria de medicamente? Dragoş Damian: Termenele de rambursare a banilor pe medicamentele compensate sunt principala problemă. Încasăm banii după 330 de zile, după un an de la vânzare produselor respective.

În plus, trăim cu nesiguranța că nu îi mai primim deloc. În 2010, au dat faliment doi distribuitori de medicamente, care au îngropat 800 de milioane de lei. Dacă mai dau faliment și alți distribuitori, suntem afectaţi şi noi, pentru că banii nu îi primim direct de la Casa de asigurări, ci de la ei. Dintre toate mă­surile, care vă afectează cel mai mult? Taxa clawback ca măsură pe termen scurt de stăvilire a consumului e binevenită. Pe noi ne deranjează modul în care e reglementată. În primul rând, plătim taxă pe preţul de la raft, nu pe cel de producător-dacă un medicament costă 10 lei în farmacie, preţul de producător e 7 lei. În al doilea rând, plătim taxa pe volume mai mari decât cele pe care le avem noi în evidenţe, pentru că sistemul informatic prin care CNAS colectează şi procesează datele despre vânzări este deficitar.

Sărbători cu o vreme nestatornică. Prognoza meteo, actualizată

Candidatul care va câștiga alegerile prezidențiale

În al treilea rând, nu poţi doar să taxezi producătorii, şi statul ar trebui să impună bugete fixe la prescriptori. Autorităţile spuneau că, pe lângă profit, producătorii ar trebui să urmărească interesul pacienţilor. De aceea nu au introdus plafoane... Asta este deja o cutumă autohtonă. Nu ştiu de ce în România nu se pun în aplicare proiecte pilot. Se pot stabili pe anumite zone bugete estimative la medicii prescriptori şi, în funcţie de cum merg lucrurile, să fie crescute sau scăzute, după care să se extindă în toată ţara. Aţi plătit prima tranşă a taxei clawback. Cum s-a resimţit, veți face concedieri? Am rămas fără bani în conturi. Deocamdată nu dăm oameni afară, o să ne împrumutăm la bănci. Însă, în următoarele luni, vom scoate de pe piaţă produsele care nu sunt rentabile. Nu vom retrage însă medicamente unice, pacienții pot sta liniștiți.   Câte medicamente au dispărut până acum de pe piaţă? Minimum 1.000 de medicamente. Am citit că statul le va aduce înapoi, că le va importa direct. E o idee bună să negocieze direct şi nu doar pentru medicamentele ieftine sau cele din sursă unică, ci şi pentru alte medicamente sensibile. "Sunt de acord cu clawback-ul până la un punct, de acolo şi statul ar trebui să stabilească bugete fixe pentru reţete." Dragoş Damian, preşedinte Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România DE VIITOR

"Copiile" medicamentelor tratează mai mulţi bolnavi pe bani puţini

Asigurările decontează doar cele mai ieftine generice (medicamente ieftine care și-au pierdut patentul, dar care au aceleși efecte ca cele originale-n.r.). Pacienţii se plâng că sunt obligaţi să plătească în plus, pentru că nu le găsesc. Sunt de vină producătorii că doar le înregistrează şi nu le aduc? Noi cerem de un an ca sistemul de referinţă al CNAS să cuprindă doar medicamente care se găsesc şi să fie şterse acele preţuri care figurează doar cu numele în catalogul nțional al medicamentelor compensate și gratuite. Ştiu cazuri când farmaciile au fost amendate că nu aduc produsele respective, dar nu au de unde să le cumpere. Autorităţile, de la preşedinte la oficialii CNAS, au încurajat consumul de generice. Ce ar mai fi de re­pro­şat în acest sens? Au vorbit mulţi despre asta- Traian Băsescu, Jeffrey Franks, Lucian Duţă- dar nu s-au luat măsuri de popularizare a acestor medicamente, astfel încât medicii şi farmaciştii să le prescrie, respectiv elibereze. Ce economii s-ar face dacă s-ar valorifica genericele? Să zicem că atunci când un medicament se află sub patent, costă 100 de lei. Când iese de sub patent costă 25 de lei. Cu aceeaşi bani tratezi patru pacienţi. În 2004-2014, vor ieşi de sub patent, în întreaga lume, medicamente de 150 de miliarde de euro, un potenţial de economisire imens. În România, s-ar face economii de 200 de milioane de euro pe an dacă s-ar deconta mai multe generice. Ce măsuri imediate ar trebui luate ca piaţa să meargă bine? Să se aloce mai mulţi bani pentru medicamente, să suplimenteze bugetul Sănătății cu 1.5 miliarde de lei, pe lângă cele 5,6 miliarde de lei, cât avem acum, şi să se promoveze cu adevărat genericele. 200 de milioane de euro pe an s-ar economisi dacă s-ar compensa mai multe generice

CV

Dragoş Damian, Preşedintele APMGR

• A absolvit Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca;
• Activează în industria farmaceutică din 1994, când a început să lucreze pentru Roche;
• În 2008, a condus compania Zentiva ;
• În prezent, este CEO al companiei Terapia-Ranbaxy.