Când, în iunie 2018, alianța dintre Miș carea 5 Stele, condusă de Luigi Di Maio, și Liga lui Matteo Salvini a venit la guvernare, strategul american Steve Bannon comenta: „Vor guverna împreună, dar Salvini va fi adevăratul lider, pentru că Di Maio seamănă cu Macron”.

La vremea respectivă, cuvintele fostului șef de campanie al lui Donald Trump au părut bizare: 5 Stele obținuse în alegerile din martie 2018, 32% din voturi, iar Liga doar jumătate (17%).

 A răsturnat situația într-un an

Alegerile europarlamentare de anul acesta, din luna mai, au consemnat o răsturnare spectaculoasă a situației politice: Liga lui Salvini obținea 34%, iar M5S 17%.

După numai un an de guvernare împreună, formațiunea lui Salvini își dubla scorul electoral, ajungând partidul numărul unu al Italiei, iar cea al lui Di Maio se trezea cu scorul înjumătățit.

„Il Capitano”, cum este poreclit Salvini de simpatizanți, a mânuit perfect timona politică. În calitate de vicepremier și asumându-și portofoliul Internelor, Salvini a imprimat guvernului o linie puternic naționalistă, în special declarând război imigrației ilegale.

A înăsprit drastic politica față de ONG-urile care, în complicitate cu rețelele de traficanți (mai ales) din Libia, îi strângeau cu vasele lor pe imigranții ilegali din apele Mediteranei și îi „vărsau” în Sicilia.

 Imigranții s-au redus cu peste 90%

Potrivit datelor oficiale, în 2018, numărul imigranților debarcați pe coastele Italiei a scăzut cu 97,74% față de 2017. Iar de la începutul lui 2019, cu 91,12%. Deși aceste măsuri i-au făcut să turbeze pe „apostolii imigrației” de la Bruxelles, Paris și Berlin, ele au mers la inima italienilor. Așa se explică ascensiunea fulminantă a lui Salvini.

La câteva ore după ce premierul Giuseppe Conte își anunțase demisia în Parlament, făcându-l literalmente albie de porci pe vicepremierul său, Salvini se întorcea pe Twitter și, referindu-se la nava cu imigranți la bord Open Arms, care forța intrarea în portul Lampedusa, scria: „Încă o debarcare, încă un proces? Nu mi-e frică, sunt mândru că apăr frontierele și securitatea țării mele.”

 

În umbra crucii

Imigrația ilegală este indisolubil legată de celălalt pericol care amenință civilizația occidentală: islamizarea. Aflat în vizită în Ungaria, la colegul său de idei Viktor Orban, Salvini declara pe 2 mai, cu puțin înainte de alegerile europarlamentare: „Dacă nu recâștigăm controlul asupra rădăcinilor noastre, Europa va deveni în curând un califat islamic.” Pledând pentru revenirea la vechiul și bunul catolicism italian de după război, Salvini este nedespărțit de rozariul său cu bobițe și crucifix de lemn. Când premierul Conte, depunându-și demisia, l-a făcut „iresponsabil, ignorant și laș”, între altele pentru că, expunându-și rozariul în adunările politice, „subminează principiul secularismului în statul nostru modern”, Salvini, aflat la dreapta sa a zâmbit și și-a sărutat rozariul.

 

Un guvern aseptic pentru izolarea „inamicului”

Matteo Salvini a provocat actuala criză politică din Italia, denunțând alianța de guvernare cu M5S, pentru că vrea să guverneze singur. Sau cu niște aliați care să nu-i pună bețe în roate. El i-a cerut președintelui Italiei, Sergio Mattarella, să convoace alegeri anticipate în octombrie, înainte de Brexit.

Potrivit sondajelor, Liga ar obține în jur de 38% din voturi, cărora li s-ar adăuga cele 6% estimate pentru Frații Italiei (de asemenea naționaliști) și cele 8% ale Forza Italia a lui Berlusconi. Inamicii politici ai lui Salvini (inclusiv Mattarela) încearcă să blocheze anticipatele, căutând o formulă viabilă de guvern, fie ea și împotriva naturii.

Se vorbește astfel de o alianță între foștii parteneri ai Ligii, M5S, și Partidul Democrat (PD). Deși primii sunt o formațiune anti-sistem, cu accente „hipsterice”, iar al doilea este un partid tipic „bruxellez” și sunt despărțiți de o prăpastie ideologică. Se mai vorbește și de un guvern „Ursula” (după numele noului președinte al Comisiei Europene, Von der Leyen), în care să intre toate partidele, fie ele de stânga, de centru sau de dreapta, cu excepția Ligii. Un fel de alianță aseptică, pentru a-l izola pe Salvini.

 

Câștigă mai mult dacă stă pe tușă

Dar este Salvini ahtiat să intre ACUM la guvernare? Sau totul este o stratagemă, pentru ca dușmanii săi să-și frângă gâtul?

Italia, a treia putere a UE, după Germania și Franța, are o situație economică dificilă. Datoria sa este de 131% din PIB, a doua din Europa, după cea a Greciei. Economia stagnează și are nevoie de măsuri dure: fie este majorat TVA-ul, fie deficitul sare peste pragul de 3% acceptat de Bruxelles. Cum Salvini este singurul care are tupeul să se războiască cu UE, rămâne majorarea fiscalității și austeritatea.

Dar aceste măsuri contravin flagrant filosofiei M5S, care cu 32%, rămâne partidul nr. 1 în Parlament și fără el nu este posibilă nici o formulă de guvernare. În plus, pentru a intra la guvernare, PD a cerut o schimbare radicală în politica față de imigrație, adică revenirea la epoca granițelor vraiște de dinaintea lui Salvini. Toate aceste măsuri, dacă ar fi aplicate, ar atrage automat nemulțumirea populației și ar spori tensiunile politice. Salvini nu ar avea altceva de făcut decât să stea pe margine și să privească cum îi crește cota în sondaje, până la viitoarea cădere a guvernului. Probabil undeva, prin primăvară.