CCR: Imunitatea preşedintelui este un mijloc de protecţie faţă de presiuni, abuzuir şi procese şicanatorii

Imunitatea de care beneficiază preşedintele României este un mijloc de protecţie, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri şi procese şicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, precizează judecătorii Curţii Constituţionale în motivarea deciziei în această speţă. Decizia a fost luată în noiembrie, ca urmare a unei sesizări a senatorului PSD Gabriela Firea, care voia să depună plângere penală împotriva şefului statului, pentru şantaj.

În 13 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Firea referitoare la imunitatea preşedintelui. Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu. Gabriela Firea depusese plângere penală pentru şantaj împotriva preşedintelui.

"Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice", susţin judecătorii Curţii în motivare.

În opinia lor, şeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică, nici pe durata mandatului şi nici după expirarea acestuia. Însă, subliniază CCR, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice şi care au fost săvârşite înainte sau în perioada în care a exercitat funcţia publică, sub rezerva suspendării pe perioada deţinerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilităţii mandatului.

Luna plină rece din decembrie. Zodiile care vor simți vânturile puternice ale schimbării

Locul din România în care pietrele își strigă tristețea. Are o legendă fantastică

"Curtea reţine că preşedintele României, în exercitarea atribuţiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituţie), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului şi inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituţie - punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare", se mai arată în motivare.