Procesul torţionarului Alexandru Vişinescu - acuzat de moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat - este judecat astăzi la Curtea de Apel Bucureşti.
La primul termen, din 24 septembrie, cele două surori ale lui Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, au transmis instanţei că nu doresc să se constituie părţi civile în dosar, relatează Agerpres. În schimb, Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, închis la Penitenciarul Râmnicu Sărat, a anunţat în instanţă că se constituie parte civilă şi îi solicită lui Vişinescu daune morale şi materiale în cuantum de 100.000 euro.
Nicoleta Eremia a declarat că soţul ei a trăit "chinuri cumplite" în Penitenciarul Râmnicu Sărat şi consideră că Alexandru Vişinescu a fost chemat să de-a socoteală mult prea târziu pentru ceea ce a făcut.
"Era total nedrept să plece din lumea asta fără să aibă cel puţin aceste emoţii, asta dacă le-a avut. Eu am văzut cum se poartă cu dumneavoastră jurnaliştii, cu brutalitate. Vă puteţi închipui ce a făcut el ca şi comandant la Penitenciarul Râmnicu Sărat", a adăugat Nicoleta Eremia, citată de Agerpres.
Tot acum, Aurora Dumitrescu, fostă deţinută politic, constituită şi ea parte civilă în dosar, a solicitat instanţei punerea sub sechestru a bunurilor lui Vişinescu, în eventualitatea în care judecătorii vor stabili că el trebuie să plătească daune morale sau materiale. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 22 octombrie.
Soluţia pe care o va da Curtea de Apel Bucureşti va putea fi contestată la instanţa supremă. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat, la 18 iunie, că Vişinescu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţini contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). IICCMER a descoperit că Vişinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deţinuţi politici. În cei şapte ani în care a condus penitenciarul, acesta ar fi instaurat un regim de tortură şi teroare.
Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, potrivit Parchetului instanţei supreme.
"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii, în actul de sesizare a instanţei.
Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.
Recomandările noastre
