Generațiile numeroase născute pe vremea lui Ceaușescu vor împovăra peste măsură bugetul de pensii, aflat deja pe deficit. Pentru a nu intra în colaps, sistemul ar avea nevoie de o nouă reformă a pensiilor.

,,Decrețeii” care vor să o ducă la pensie la fel cum o duc părinții lor astăzi să facă bine și să economisească bani la ciorap. Cele mai multe studii ale experților atrag atenția că la ieșirea din activitate a „decrețeilor” lui Ceaușescu (copii născuți în 1966-1967- 1968) sistemul va claca dacă nu va fi reformat pentru că generațiile care vin din urmă sunt mai firave numeric și nu vor mai fi bani de pensii. Deja bugetul este pe deficit, iar numărul de angajați este mai mic decât cel al pensionarilor. România are circa 5 milioane de persoane care contribuie la bugetul asigurărilor sociale și 5,4 milioane care beneficiază.

Vom ajunge la aproape 7 milioane de pensionari

După anul 2030, când va fi vârful de sarcină odată cu pensionarea „decrețeilor” numărul de pensionari este posibil să urce la 6,5 milioane, în timp ce numărul ieșirilor naturale din sistem (decese) va fi de 3,5 milioane, potrivit unui studiu coordonat de prof.univ. dr Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. Aceasta dacă nu luăm în calcul și pensiile speciale și pe cele de urmaș, caz în care numărul pensionarilor ar putea să mai crească cu câteva sute de mii de persoane.

„ Vârful pensionărilor va fi atins în 2025 – 2030. Este perioada în care se vor pensiona generațiile «ba by-boom- ului» din anii ’60. Chiar dacă după 2045 se preconizează o ușoară diminuare a numărului de pensionari (datorită ratelor scăzute de natalitate din anii ’80 – ’90), în raport cu populația ocupată (sau cu numărul contribuabililor), aceștia rămân majoritari”, explică, la rândul său, Ciprian Pânzaru, conf. univ. dr. la Facultatea de Sociologie a Universității de Vest din Timișoara.

Acesta adaugă că o estimare realizată pornind de la datele actuale, și anume: cota de contribuții pentru asigurările sociale de stat de 31,3%, venitul mediu pe economie de 2.223 lei (la nivelul anului 2013) și pensia medie de 807 lei (2013), arată că, posibilitatea de susținere a pensiilor pentru pensionarii cu limită de vârstă (4 milioane în acest moment) va dispărea în 2015 (din 2020 doar 87% din pensii vor putea fi susținute).

„În ceea ce privește numărul total de pensionari, deja sistemul este pe deficit, la nivelul anului 2010 doar 80% din pensii au putut fi susținute direct din veniturile încasate sub formă de contribuții de la contribuabili”, mai spune acesta.

Avem nevoie de milioane de lucrători migranți

Una dintre soluții ar putea fi atragerea de migranți care să completeze forța de muncă deficitară. „Sistemul de securitate socială din România a fost afectat de plecarea unui segment important de populație activă economic, însă soluția poate veni tot în acest registru, prin atragerea pe viitor de forță de muncă din străinătate”, explică Pânzaru. Totuși, trebuie avut în vedere că această variantă ține foarte mult de evoluția economică a țării. „Imigranții sunt atrași de state cu economii în expansiune și care pot absorbi forță de muncă. Sunt binecunoscute cazurile recente ale unor state care, pentru a compensa pierderile generate de îmbătrânirea populației, precum și a celor generate de orientarea modestă a autohtonilor spre anumite locuri de muncă, apelează tot la migranți. Este tipul de context în care cei aproximativ 2,7 milioane de migranți români au găsit breșa necesară plecării din țară”, explică Pânzaru. Conform estimărilor, numărul contribuabililor ar trebui suplimentat cu 2,5 milioane până în 2025, încă un milion până în 2035 (când se va înregistra vârful volumului de pensionari).

Care ar fi soluțiile: salarii mai mari, sau crearea unui alt sistem de pensii

În condițiile în care ai mulți beneficiari și puțini contributori sistemul este nesustenabil, iar banii care trebuie scoși din bugetul de stat pentru bugetul de asigurări sociale sunt din ce în ce mai mulți. Sursa de proveniență a sumelor nu poate fi alta decât tot taxe și impozite și se ridică întrebarea până unde poți împovăra generația tănârâ care trebuie să producă bani pentru a o susține pe cea în vârstă, afirmă Luise Mladen, cercetător la Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.

Dacă nu se nasc suficiente persoane, soluțiile pentru echilibrarea sistemului de pensii ar fi, în opinia acesteia, pe lângă mărirea vârstei de pensionare și creșterea gradului de ocupare și a productivității muncii. Ideal ar fi ca pe piața muncii să intre persoane bine plătite care la rândul lor să aibă contribuții mari la bugetul asigurărilor sociale.

Alt sistem de pensii!

Gândirea unor sisteme de pensii mai puțin sensibile la schimbările demografice (cum este cel de acum), bazate pe redistribuire și pe investire sunt esențiale dacă vrem să evităm falimentul, spune la rândul său, conf.univ.dr. Ciprian Pânzaru. Actuala combinație a colectării contri buțiilor pentru pensie prin pilonul I și pilonul II poate fi doar o soluție pe termen mediu, cu condiția ca pilonul II să devină mult mai consistent în această economie a pensiilor, mai spune Pânzaru. Pilonul II de pensii are însă o problemă, remarcă Luise Mladin. Legea actuală prevede că în caz de faliment nu sunt garantate decât fondurile depuse fără dobândă sau altceva fapt care i-ar putea ține pe pensionarii de mâine în aceeași situație de sărăcie ca și cei de astăzi.