Cu prilejul resfi nțirii, după trei veacuri, a Bisericii Sf. Gheorghe-Nou, moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost în pelerinaj și la cealaltă ctitorie a sa de la Mogoșoaia. Mii de oameni s-au închinat la rămășițele mucenicești ale domnitorului, iar femeile au avut voie să intre în altar.

Mii de credincioși au participat, sâmbătă și duminică, la ceremoniile religioase legate de resfințirea, după 300 de ani, a bisericii brâncovenești Sf. Gheorghe – Nou, de la Kilometrul 0 al României. La slujba ținută de patriarhul Daniel, sâmbătă dimineață, au fost prezenți 41 de ierarhi ai Sfântului Sinod și cei cinci înalți reprezentanți ai celor cinci Patriarhii ortodoxe: IPS Grigorie - din partea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, IPS Serafim - de la Patriarhia Alexandriei, IPS Ignatie – de la Patriarhia Antiohiei, IPS Nectarie – reprezentant al Patriarhiei Ierusalimului și IPS Teodor, trimis al Patriahiei din Georgia. Racla de argint aurit cu moaștele Sfântului Martir Brâncoveanu a fost scoasă în fața bisericii încă de vineri, unde a stat până sâmbătă seara. În ciuda căldurii dogoritoare, credincioșii au format cozi imense pentru a se putea ruga și închina la sfintele rămășițe. Au fost și câteva incidente izolate când unor bătrâni li s-a făcut rău de la arșiță, dar au primit imediat asistență medicală. Chiar și înainte de miezul nopții, peste o mie de persoane încă mai așteptau în jurul bisericii. Dum i n i c ă dimineața, racla cu s f i n t e l e moaște ale lui Vodă Brâncoveanu a plecat în pelerinaj la o altă ctitorie a marelui domnitor, biserica brâncovenească din incinta Palatului Mogoșoaia, unde a rămas până la ora 15.00, prilej de închinare pentru alte cinci mii de credincioși, care se încolonaseră încă de dimineață în așteptarea sfintelor oseminte.

Ponta - de la Mânăstirea romano-catolică Cacica, la moaștele lui Brâncoveanu

La resfințirea Bisericii Sf. Gheorghe – Nou au participat mai mulți demnitari în frunte cu premierul Victor Ponta, care a reușit performanța să se închine la patru biserici în 24 de ore, din care două în Bucovina: Cacica – romanocatolică și Putna, Nicula – la Cluj și Sf.Gheorghe-Nou, în București. Premierul-pelerin, sosit la biserică împreună cu vicepremierul Gabriel Oprea, a acceptat să urce pe scena unde se aflau ceilalți invitați speciali doar după ce presa s-a dat la o parte din calea sa.

După ce a sărutat moaștele voievodului martir, Ponta a mărturisit că s-a rugat pentru cei dragi și pentru oameni. „M-am rugat la fel ca la Nicula și la Putna pentru familie, pentru cei dragi, pentru oameni, să aibă o viață mai bună și să trăim în România ca în țara noastră, de care să fim mândri”, a adăugat Ponta. De facto, în plină campanie elec-torală, Ponta n-a scăpat oca- 2014 – „Anul Brâncoveanu” zia să se prezinte iarăși ca mare creștin ortodox amintind că mergea foarte des la biserică atunci când era copil, pentru că bunicul său era preot.

Părintele-paroh Emil Cărămizaru: „A fost ca o zi de Paște!”

Ca moment de referință al marelui eveniment creștin și românesc a fost faptul că, pentru prima oară după trei secole, femeile au avut voie să intre și să se închine în Sfântul Altar al bisericii voievodale. Părintele Emil Cărămizaru, parohul bisericii care a fost restaurată timp de șapte ani, este pătruns de solemnitatea momentului: „A fost ca o zi de Paște! O sărbătoare a demnității noastre naționale. Sfântul Constantin Brâncoveanu a binecuvântat poporul acesta, întărindu-l prin sacrificiul său. Iată că, după trei veacuri, Sfântul a vrut ca, prin moaștele sale, să fie sprijin întru dreapta credință și apărarea valorilor spirituale și naționale. La fel cum Sfântul Ștefan cel Mare este iubit deopotrivă de moldoveni, transilvăneni și munteni, cu atât mai mult Constantin Brâncoveanu este un sfânt al tuturor românilor, fapt certificat de prezența la ceremoniile bisericești din Capitală a românilor din toată țara!”.

Când pot intra femeile în altar

Conform tradiției și canoanelor bisericești, femeile nu pot intra în Sfântul Altar, deoarece acesta este dedicat slujirii preoțești. Dar, în anumite situații, călugărițelor mai vârstnice, care au dovedit o viață curată, li se permite accesul în altar pentru îngrijire și curățenie. Pentru femeile de rând, excepție se face doar la sfințirea și resfințirea bisericilor, cu această ocazie ele primind iconițe sfințite și „târnoseală”, adică o pânză sfințită care se ține apoi la candela de sub icoana de acasă.

Majoritatea femeilor care așteptau ieri, la coadă, să intre în altar, spuneau că au venit să se roage în special pentru sănătatea lor și a celor dragi și pentru iertarea păcatelor. Care păcate n-au vrut să le spună decât preoților. „Cine n-are păcate la vârsta mea, maică!?”, a oftat o bătrânică venită tocmai de la Giurgiu ca să poată vizita altarul bisericii brâncovenești. În spatele ei, două gospodine cu niște pungi de rafie din care dădeau pe dinafară niște ardei capia, dădeau din cap aprobator.

2014 – „Anul Brâncoveanu”

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie în 1699 și reconfirmat de noul sultan în 1703, Brâncoveanu a lucrat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol și decapitat, pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache, ginerele său, pentru că a refuzat să treacă la mahomedanism. Pentru felul în care au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni în 1992. În 2014, cu prilejul împlinirii a trei sute de ani de la martiriu, rămășițele pământești ale domnului au fost dezgropate și plasate într-o raclă, care este expusă la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București. Sfântul Sinod al BOR a declarat anul 2014 drept „Anul Brâncoveanu”.