Rudele care nu se înțeleg la împărțirea averii invocă în instanță inclusiv cheltuielile pentru înmormântare și pomeni ca să obțină o bucată mai mare din moștenire. Noul Cod Civil impune reguli noi.
Atunci când vine vorba de avere, frații și părinții par să uite de legăturile de sânge sau își aduc aminte că sunt rudă cu defunctul, abia după ce acesta a trecut pe lumea cealaltă. Deși legea e clară în privința cotelor de moștenire, descendenții își „strigă” între ei inclusiv cheltuielile suportate cu înmormântarea, pomenile sau creditele contractate de defunct, solicitând o parte mai mare.
Controverse apar și când toți moștenitorii doresc bunurile în natură, lucru imposibil de cele mai multe ori. Iar asta se întâmplă și la case mai mari. Dovadă stau vedetele care și-au spălat rufele în public, de-a lungul timpului.
Termen limită pentru revendicarea averii
Schema după care se împarte averea unei persoane după moarte e simplă: primii care vin la moștenire sunt copiii, fie că sunt din timpul sau din afara căsătoriei, adoptați, vitregi sau aduși pe lume de mame-surogat. Copiii - moștenitori de gradul I - au dreptul la trei sferturi (3/4) din averea părintelui. Moștenirea se împarte în mod egal între aceștia, indiferent de numărul lor.
Copiii vin la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor, care are dreptul însă doar la un sfert (1/4) din patrimoniu. Dacă nu există descendenți de grad I, aceștia renunță la moștenire sau au fost dezmoșteniți, vor fi chemați nepoții, descendenții de grad II. „Moștenitorii au termen timp de un an să deschidă succesiunea, potrivit noului Cod Civil. În cazul în care nu o fac, se consideră că au renunțat la avere”, explică avocatul Titu Eugen Gheorghe. E și cazul Dumitrei Stoica, 82 de ani, din București, care, după moartea soțului, a ajuns să-și dispute averea cu fiicele vitrege. „Aveam niște loturi de teren, o casă la țară, plus una în București, cumpărată în timpul căsătoriei, și leam căutat timp de patru ani pe cele două fete ca să le dau partea, dar nu s-au prezentat. Au deschis apoi procese, pe care tot eu le-am câștigat”, povestește Dumitra. Pe vechiul Cod Civil, fetele aveau termen timp de șase luni săși revendice moștenirea, iar instanța a considerat perimat dreptul lor după depășirea acestui termen.
Deși legea e simplă în teorie, în practică totul devine complicat. De cele mai multe ori, rudele nu se mulțumesc doar cu partea care li se cuvine în mod normal și solicită cote mai mari.
„Moștenitorii au termen timp de un an să deschidă succesiunea, potrivit noului Cod Civil.” TITU EUGEN GHEORGHE, avocat
Procese interminabile
Dacă nu reușesc să tranșeze conflictul în fața notarului, rudele nu au altă soluție decât instanța. „Durata unui astfel de proces depinde de complexitatea dosarului, de poziția părților în dosar, de probele administrate, de aglomerarea magistratului, însă pe fondul cauzei, durata unui astfel de dosar este de cel puțin un an. Dacă una dintre părți este însă nemulțumită și dosarul ajunge în căile de atac, atunci durata minimă poate fi de circa trei ani”, conchide avocatul Titu Eugen Gheorghe.
Recomandările noastre
