Plenul CSM discută astăzi raportul privind starea Justiţiei în anul 2013. Una dintre analizele făcute este cea care priveşte finanţarea sistemului judiciar.

Astfel, potrivit documentului, instanţele au considerat că nivelul de finanţare în 2013 a fost mai degrabă nesatisfăcător, decât satisfăcător. Astfel, 5 curţi de apel au considerat că fondurile au fost insuficiente, atât sub aspectul finanţării activităţii curente, cât şi pentru plata integrală a drepturilor de personal. 7 curţi de apel au considerat că alocările au fost identice ori similare celor din anul 2012 şi doar 3 curţi de apel au conclzionat că au fost suficiente, luând în considerare şi dificultăţile generate de criza economică.

La rândul lor, parchetele au considerat că nivelul de finanţare a fost mai degrabă nesatisfăcător. Astfel, 4 parchete au considerat că fondurile au fost insuficiente, 4 parchete au apreciat că banii puşi la dispoziţie au fost suficienţi, luând în calcul dificultăţile generate de criza economică.

În raport se notează că în anul 2013 bugetele instanţelor şi parchetelor au crescut, comparativ cu anii 2011 şi 2012. Cu privire la starea sediilor instanţelor, se arată că 113 sunt într-o stare foarte bună şi bună, 66 sunt într-o stare acceptabilă şi 29 de sedii sunt într-o stare rea şi foarte rea. Pentru perioada următoare instanţele au estimat un necesar de sedii noi pentru 37 de instanţe şi de lucrări de extindere în alte 43 de instanţe.

Pentru parchete situaţia este următoarea: 132 de sedii sunt în stare bună şi foarte bună, 23 de sedii sunt noi şi doar 31 de sedii sunt într-o stare rea şi foarte rea.

Mai puţine procese la CEDO

În raport se arată că anul trecut s-a caracterizat şi prin diminuarea numărului total de cereri împotriva Statului român aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, de la 8712 în anul 2012, la 6050, în anul 2013. Anul trecut numărul hotărârilor şi deciziilor prin care nu s-a constatat nici o încălcare a vreunui drept prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (99) a fost mai mare decât cel al hotărârilor prin care s-a constatat încălcarea Convenţiei (83). Principalele domenii în care Curtea de la Strasbourg a pronunţat hotărâri de condamnare a României, relevante pentru sistemul judiciar, sunt:

·         Durata excesivă a procedurilor judiciare

·         Dreptul la libertate şi siguranţă

·         Dreptul la un proces echitabil    

·         Dreptul la libertate de gândire, conştiinţă şi religie.

Independenta justiţiei: a crescut incercarea politicului de a influenta parchetele

Conform Raportului, instanţele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, faţă de anul 2012, factorul politic nu a încercat să influenţeye sistemul judiciar, în timp ce parchetele, în procent de 43,75%, au arătat că, faţă de anul 2012, în 2013 factorul politic a încercat mai mult să influenţeye sistemul judiciar.

Principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au constat în următoarele:

·         Luări de poziţie publice cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, atât faţă de cauzele aflate în curs de soluţionare, cât şi faţă de hotărârile definitive,

·         Schimbările legislative

·         Adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate neconstituţionale

·         Subfinanţarea sistemului judiciar

·         Blocarea dosarelor penale ale deputaţilor sau senatorilor în Parlament, din perspectiva imunităţii de care se bucură aceştia

Concret, instanţele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independenţa justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin:

1.       acţiuni ale mass-media (37,5%)

2.       acţiuni ale Executivului – 25%

3.       acţiuni ale Legislativului (considerate principalul factor de risc alături de aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar)

Concluziile Raportului

CSM a concluzionat că anul 2013 este anul cu cel mai mare volum de activitate din istoria justiţiei româneşti. Volumul total de activitate înregistrat la nivelul instanţelor judecătoreşti (3.337.426 doare), exceptând instanţele militare, precum şi numărul dosarelor soluţionate (2.408.240 dosare) au înregistrat un record absolut. "Creşterea volumului de activitate a fost resimţită de către instanţele de judecată şi parchetele de pe lângă acestea " în condiţiile în care schemele de personal ale parchetelor nu au fost suplimentate, iar cele ale instanţelor judecătoreşti au cunoscut suplimentări nesemnificative (150 de posturi de judecător, coresponyător unei majorări cu 3,3% a schemelor de personal)", se arată în Raport.

În ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor, se impune a preciza că, potrivit noii aplicaţii ECRIS –statistică, în anul 2013, la nivelul instanţelor judecătoreşti, aceasta nu mai este calculată sub forma unor intervaluri (exemplu: număr cauze soluţionate în termne de un an), cu sub forma unor durate medii, calculată în yile, pe fiecare obiect, materie şi stadiu procesual în parte. În numărul zilelor este cuprinsă, pe de o parte, perioada scursă între momentul înregistrării dosarului şi primul termen de judecată(care la unele instanţe, pe anumite stadii procesuale şi obiecte poate depăşi şase luni), precum şi perioada în care hotărârea a fost redactată în mod complet şi documentul a fost depus la mapa de hotărâri. Acest lucru semnifică faptul că timpul efectiv de judecată a unei cauze.