Mai mulți membri a patru organizaţii maghiare considerate extremiste, printre care şi formaţiunea Jobbik, au primit interdicţia de a intra în România. Motivul: Cei vizaţi ar pregăti activităţi extremiste, susţine Ministerul de Interne. Autorităţile vor să meargă şi mai departe şi propun ca aceşti cetăţeni unguri să fie declaraţi indezirabili.

Declararea ca indezirabil a unui cetăţean al Uniunii Europene se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti (CAB) şi devine executorie imediat, chiar dacă este atacată cu recurs la instanţa supremă, arată legislaţia în vigoare. CAB se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de raţiuni de securitate naţională, în motivare nu se menţionează datele şi informaţiile ce au stat la baza deciziei.

Conform legii, punerea în executare a hotărârii prin care cetăţeanul UE sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în ţară de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.

Procurorul sesizează instanța

"Declararea că indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în acest sens", prevede legislaţia în vigoare.

Recursul

Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la dată comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), însă este executorie. ICCJ trebuie să se pronunţe în maximum cinci zile de la formularea recursului.

Perioada pentru care un cetăţean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Dreptul de rezidenţă al persoanei în cauza încetează de la dată pronunţării hotărârii prin care această a fost declarată indezirabilă.

Anunțul Poliției

Autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

În acest moment, procurorii DIICOT au în lucru un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "acțiuni împotriva ordinii constituționale"

Cum motivează judecătorii

„Analizând datele comunicate de SRI, clasificate secret de stat de nivel „strict secret”, Curtea constată că acestea fac dovada faptului că cetăţeanul străin desfăşoară activităţi care sunt de natură să pună în pericol securitatea naţională”, este fraza standard pe care scriu magistraţii atunci când declara o persoană indezirabilă.

• EXCLUSIV EVZ. Câţi terorişti au expulzat magistraţii români în perioada 2004-2012. Cine sunt cei care au pus în pericol securitatea naţională 

Au existat cazuri în care e expulzarea a fost cerută în baza unor infomații oferite de DGIPI. De exemplu, cel în care patru cetăţeni chinezi, suspectaţi de spionaj şi infracţiuni economice, au fost declaraţi indezirabili pe o perioadă de 10 ani, pentru considerente de securitate naţională, potrivit unei decizii luate de Curtea de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor.

66 de persoane au fost declarate indezirabile şi expulzate

Potrivit unor statistici realizate anul trecut la solicitarea ziarului „Evenimentul Zilei”, făcute de Parchetul de Apel Bucureşti, instanţa care cere judecătorilor expulzarea în materie de siguranţă naţională, în perioada 2004- 2012, 64 de persoane au fost declarate indezirabile. Cu cele două cazuri, în perioada 2004-2012 au declarate indezirabile şi expulzate 66 de persoane. Am ales ca referinţă data de 29 martie 2004, atunci când Romania a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice (NATO), acesta fiind considerat de unii specialişti drept cel mai mare succes al politicii externe româneşti din 1989 încoace.

În 2005 maximum de expulzaţi: 23 de persoane

Statistica pe ani, privind persoanele declarate indezirabile de Curtea de Apel Bucureşti şi expulzate pe o perioadă mai mare de 10 ani.

2004- 9 persoane.

2005- 23 de persoane.

2008- 3 persoane.

2010- 15 persoane.

2011- 3 persoane.

2012 -11 persoane plus cei doi cetăţeni afgani.

Legături cu Hamas

La data de 24 august 2012, SRI a solicitat expulzarea a opt cetăţeni palestiniei care că ar fi încercat să creeze o structură de migraţie ilegală şi erau suspectaţi că aveau aveau contacte cu organizaţia teroristă Hamas. „SRI ne-a trimis o sesizare cu privire la acest grup, sunt persoane care provin din Libia, Siria şi Fâşia Gaza. Au solicitat azil politic, dar s-a constatat că aveau legături cu organizaţia Hamas. A mai fost declarat ca indezirabil şi un pakistanez”, declara fostul procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi. Aceştia erau Al Younes Ali, Traboulssi Khaled (alias Khaled Megdag Traboulssi), Mohamed Fadi (alias Mohamed Fadi Husein), Salem Ahmed, Salem Ali, Al Heiby Ziad, Al Heiby Mahmoud şi Abushagra Mohammed.

„Ideologic sprijin PKK”

Studenţi, oameni de afaceri sau refugiaţi din zonele de război. Cei expulzaţi şi-au recunoscut o pare din vina de a fi membru al unei organizaţii declarte teroriste sau de a fi sprijinit o astfeld e afaceri. Majoritatea au cerut judecătorilor să-i lase să locuiască în România. Cetăţeanul turc Ahmet Parlak, de origine kurdă (33 de ani), a explicat judecătorilor români, în 28 ianuarie 2011, că arată că înţelege pentru ce este învinuit, în mare măsură, şi că a făcut activităţi legate de PKK- Partidului Muncitorilor din Kurdistan.

„Precizează că şi în trecut a făcut activităţi şi că are mai mulţi prieteni care au fost expulzaţi din România şi că aceasta era o practică din trecut şi este consecinţa voinţei unor persoane. Arată că el nu este un vinovat dovedit şi precizează că nu a încălcat în nici un fel legislaţia din România”, se arată în hotărâera de expulzare. „Sunt membru P.K.K. ca mentalitate. Aceasta este şi sprijin acest popor (n.r. kurd) pentru supravieţuire şi pentru găsirea dreptăţii”, şi-a susţinut cauza Ahmet Parlak. El a mai arătat că nu a avut în România nici un fel de activităţi dar ideologic sprijină P.K.K.

„Fasole şi ceapă pentru oamenii săraci din Dobrogea”

Ahmed Mahomed Mahmoud Khater este cetăţean egiptean. El a venit în România în anii ’90, are o soţie româncă şi doi copii cu aceasta. Khater este administrator la trei societăţi în Constanţa, şi a ajuns în atenţia SRI după ce a sponsorizat dou socităţi care ar fi avut legături cu teroriştii: Liga Islamică şi Culturală şi Fundaţia Taiba. În timpul unei anchete DIICOT, numele unor societăţi pe care le controla a apărut pe o listă de donatori. „Cei în cauză sunt implicaţi în acţiuni cu potenţial de radicalizare şi prozelitism islamic radical, respectiv în susţinerea unor canale de finanţare a acestor activităţi”, anunţau procurorii DIICOT imediat după descidneri.

Khater a încercat să înduple magistraţii să nu-l expulzeze. El a încercat să minimalizeze donaţiile făcute asociaţiei islamice. Societatea pe care o administram, Imico taiba SRL a donat o tonă de fasole şi trei tone de ceapă, marfă cumpărată din Egipt. Întreaga marfă adunată în fundaţie a fost ulterior îndreptată către oamenii nevoiaşi din Dobrogea”, a spus Khater. Egipteanul era absolvent al unui liceu militar, iar două dintre rudlee sale ocupau funţii în armată, erau general şi colonel.

Plănuia în Germania un atentat sinucigaş cu bombă

Afganul Mehraj Zazae a intrat ilegal pe teritoriul României la data de 04 noimebrie 2010 printr-un loc necunoscut, iar la data de 25 noimebrie 2010 ora 0,30, în urma unui control realizat de Serviciul Poliţiei Rutiere al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Hunedoara pe raza localităţii Câmpuri - Surduc, judeţul Hunedoara, a fost depistat în timp ce se deplasa cu alţi cetăţeni în două autovehicule. Unul dintre tovarăşii lui Mehraj Zazae a mărturisit că motivul pentru care încercase să ajungă în Schengen era comiterea unui atentat sinucigaş cu bombă, în Germania. Călăuzele lor, doi egipteni şi un sudanez au fost arestaţi, iar Mehraj Zazae şi ceilaţi tovarăşi ai săi eu fost declaraţi indezirabili şi extrădaţi.

Absent la proces

Atunci când Curtea a decis ca afganul Mustafa Nabi, alias Mustafa Nabizada, să fie declarat acesta îşi depusese cererea de acordare a statutului de refugiat. El nu s-a prezentat la proces, iar magistraţii au decis expulzarea lui. „Analizând datele comunicate de SRI, clasificate secret de stat de nivel „strict secret”, Curtea constată că acestea fac dovada faptului că cetăţeanul străin desfăşoară activităţi care sunt de natură să pună în pericol securitatea naţională”, au arătat magistraţii.

Alte cazuri de cetățeni expulzați din România în 2013

• Patru TERORIŞTI afgani, EXPULZAŢI din ROMÂNIA. SRI: Aveau pregătirea specifică unor ATENTATORI SINUCIGAŞI
• EXCLUSIV. DEZVĂLUIRE BOMBĂ. Povestea teroriștilor AL-QAEDA care plănuiau un atentat în România. Teroristul cu față de copil
• Tunisianul suspectat de terorism şi declarat INDEZIRABIL de JUSTIŢIE va fi EXPULZAT din România