Agricultorii avertizează că instituţiile care gestionează miliardele de euro destinate agriculturii sunt conduse de persoane care se bucură de sprijin politic, nu de specialişti.

La circa doi ani de la preluarea mandatului, fermierii fac un bilanţ al ministrului Daniel Constantin. Principalele neîmpliniri vizează absorbţia fondurilor europene şi dezvoltarea agriculturii. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a cerut chiar demisia ministrului Constantin. Contactat de EVZ, acesta a precizat că "este opţiunea domniilor lor". 1. Camerele Agricole, care ar fi trebuit să ofere consultanţă fermierilor, nu sunt funcţionale la nivel naţional. "Dacă se păstra legea iniţială, în toamna lui 2012 Camerele ar fi funcţionat, dar s-a dorit ca acestea să fie subordonate ministerului, miza fiind fondurile europene pentru consultanţă", spune Marcel Cucu, vicepre şedintele LAPAR. 2. Fondul Mutual pentru despăgubirea fermierilor nu este funcţional. Acesta ar trebui să funcţioneze ca o societate de asigurări, adunând contribuţii de la fermieri şi plătindu-le despăgubiri în cazul producerii unei calamităţi. Însă fondul nu va acoperi riscuri ca seceta sau îngheţul, iar LAPAR arată că va fi doar o sursă de a cheltui cele 380 de milioane de euro, cât e bugetul alocat prin PNDR pentru funcţionarea acestuia. 3. Bâlbele privind Legea reorganizării Ministerului Agriculturii. Proiectul a fost trimis de Preşedinţie spre reexaminare, constatându-se o serie de probleme. Ulterior, a trecut de Parlament în forma propusă de minister, iar LAPAR susţine că singurul motiv plauzibil al promovării legii l-a constituit intenţia de a înfiinţa structuri cu funcţii foarte bine plătite pentru clientela politică. 4. Declaraţiile ministrului au influenţat negativ preţurile. Fermierii critică faptul că ministrul Constantin a declarat, înainte de recoltarea cerealelor, că producţia este foarte bună. Ulterior, preţurile au scăzut, afectând veniturile fermierilor. 5. Proastă colaborare. Ministrul a ignorat planurile deja întocmite de fermieri pentru noul PNDR 2014 – 2020 şi a plătit din bugetul ministerului câteva milioane de euro unui grup de firme şi instituţii, pentru a realiza noul program, însă care nu este gata. 6. Politizarerea excesivă a instituţiilor care gestionează fondurile destinate agriculturii (Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), precum şi a Agenţiei Domeniilor Statului, care are în administrare imense suprafeţe agricole. "Ministerul nu exercită un control destul de eficient asupra agenţiilor de plăţi şi ADS. Politizarea excesivă a acestora este nocivă fermierilor şi agriculturii", spune Ştefan Poienaru, unul dintre marii fermieri din ţară. 8 miliarde de euro este bugetul alocat de Comisia Europeană pentru agricultură în perioada 2014-2020