Preoţii şi credincioşii, dar şi un detaşament de jandarmi în uniforme de gală purtând lumânări şi torţe, însoţiti de PS Varlaam Ploieşteanu, episcop vicar patriarhal, participă, în sâmbătă seară, la o procesiune în jurul parcului Icoanei, cu ocazia Duminicii Ortodoxiei. Sărbătoarea a început vineri, când a fost adusă, la Biserica Icoanei din Capitală, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mânăstirea Hadâmbu, judeţul Iaşi, care va rămâne acolo până luni.

După ora 18.30 va avea loc o procesiune cu icoane în jurul Parcului Grădina Icoanei, urmată de un concert de cântări religioase. În timpul procesiunii, preoţii şi enoriaşii vor purta în mâini lumânări aprinse, iar un detaşament al Poliţiei Locale din sector va executa o defilare cu torţe, anunţă reprezentanţii primăriei. Duminică, ziua începe la ora 10.00 pentru credincioşii ortodocşi care vor putea fi martori la săvârşirea Sfintei Liturghii la Biserica Icoanei. O a doua procesiune va avea loc, începând cu ora 13.30. Atunci, PS Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, alţi preoţi şi credincioşi vor străbate străzile din jurul parcului Icoanei, purtând cu ei icoana Maicii Domnului. Procesiunea se va încheia cu sfinţirea icoanelor aduse de credincioşi.

Puterea icoanei Maicii Domnului cu Pruncul

Despre puterea icoanei, părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, spune că a scăpat neatinsă de foc dintr-un incendiu care a distrus totul în jur, transmite Mediafax.

"În seara zilei de 22 ianuarie 2003, un incendiu puternic a izbucnit în Mănăstirea Hadâmbu, câteva zeci de chilii pierind în flăcari. În urma incendiului, întreaga clădire s-a transformat în scrum, precum şi cărţile şi obiectele bisericeşti adăpostite în aceasta, iar paraclisierul a murit. Doar icoana Maicii Domnului, numită făcătoare de minuni, a scăpat neatinsă de flăcări, fără a fi protejată în vreun fel aparte", spune Stoica.

Icoana păstrată în Mănăstirea Hadâmbu o înfăţisează pe Maica Domnului cu Pruncul, într-un mod aparte, Pruncul fiind ţinut pe mâna dreaptă a Maicii Domnului, iar nu pe cea stângă, precum în toate celelalte icoane. Icoana de la Hadâmbu seamănă cu Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", una dintre cele mai renumite şi iubite icoane din Biserica Ortodoxă, păstrată în Biserica Protaton, biserica centrală din Careia şi cea mai veche din întreg Sfantul Munte Athos, a mai relatat Stoica.

"Ştim că Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Hadâmbu este una dintre icoanele făcătoare de minuni din ţara noastră. Acest fapt se datorează mirului care izvorăşte din icoană săptămânal, precum şi minunilor nenumărate care s-au săvârşit înaintea ei. Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Hadâmbu a fost zugrăvită în anul 1938, de către preotul Octavian Zmău, din oraşul Roman. Icoana a stat 30 de ani închisă într-o ladă, în altar. Abia în anul 1990, aceasta a fost aşezată în biserica mănăstirii, după noua sfinţire a acesteia. Icoana a fost ferecată în argint de către meşterul Ion Contfas, din localitatea Târgu Neamţ. Cele două coroane ale icoanei sunt din aur, decorate cu pietre preţioase, rubine, safire şi smaralde, donate de familia Constantin, Roxana şi Elena Amarinei din Piatra Neamţ", a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Scrisoare pastorală

Prima duminică din postul Paştilor a fost instituită în anul 843 de Sinodul de la Constantinopol ca sărbătoare a Ortodoxiei pentru a sublinia biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului, erezie care susţinea că sfintele icoane nu trebuie cinstite.

Tot pentru această sărbătoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adresat clerului şi credincioşilor ortodocşi o scrisoare pastorală, care va fi citită în toate bisericile şi mănăstirile din Patriarhia Română, în care se vorbeşte despre începuturile cinstirii icoanelor, dar şi obligaţia de a-i ajuta pe cei săraci, bolnavi şi singuri.

"În aceste vremuri marcate de lipsuri materiale, dar mai ales de criză morală, avem datoria de a contribui, după putere, la ajutorarea aproapelui, la solidaritate concretă. Amintindu-ne că nu prisosul, ci bănuţul văduvei sărace a fost mai apreciat de Hristos, prin colecta la fondul central misionar vor fi sprijinite activităţile bisercii desfăşurate spre binele şi folosul credincioşilor, cum ar fi ajutorarea oamenilor aflaţi în suferinţă, bătrâni , oameni singuri, familiile sărace şi cu mulţi copii, construirea de lăcaşuri de cult în parohiile mici şi sărace; apărarea şi promovarea dreptei credinţe, păstrarea identităţii naţionale, spirituale şi culturale a românilor aflaţi departe de ţară, promovarea învăţământului teologic şi religios, punerea în valoare a patrimoniului sacru şi a spiritualităţii ortodoxe româneşti", se spune în pastorală.