Dumbrava Tismanei nu mai e așa minunată. E motiv de procese
- Traian Deleanu
- 11 februarie 2014, 12:55
Astăzi este programat un nou termen în procesul prin care autoritățile încearcă să recupereze administrarea câtorva sute de ha de pădure din Dumbrava Tismanei, pădure a cărei soartă ascunde interese ce au dus chiar la schimbarea de prefecți.
Alin-Vasile Văcaru este noul prefect al județului Gorj și, deocamdată, nu are nimic de declarat legat de soarta pădurilor Tismanei, anunță reprezentanții Cancelariei prefectului. Tânărul înalt demnitar a nimerit în mijlocul unor ample jocuri de interese ce urmăresc peste 700 de ha de pădure, dintre care pentru 500 s-au întocmit nenumărate rapoarte, sesizări penale și s-a ajuns chiar și la demiteri de prefecți.
Pe scurt, despre mutarea unei păduri
Acum opt ani, moștenitorii unui fost boier pe nume Grigore Chifu vând o parte din drepturile litigioase din procesul în care revendicau retrocedarea a aproximativ 1000 de ha de teren pe muntele Dumitra, din zona Bumbești - Jiu. Cumpărător este Liviu Pătrașcu, proprietarul unei societăți de exploatări forestiere din Curtea de Argeș, Foresta Argeş SRL. Odată aprobată retrocedarea, Liviu Pătrașcu solicită autorităților județene efectuarea unui schimb de amplasament. Astfel că, din mai 2007, Liviu Pătrașcu devine proprietarul a 720 de ha de pădure în cu totul altă parte decât se putea bănui: în Dumbrava Tismanei (500 de ha) și în pădurile Crasnei (220 de ha). Abia după efectuarea acestui schimb, reprezentanţii autorităţilor au început să se declare nemulţumiţi, pe motiv că pe muntele Dumitra e plin de stânci şi gol alpin şi nu este foarte dificil de exploatat din punct de vedere forestier. Spre deosebire de Tismana și Crasna. "Explicaţii"
În pădurile Tismanei exploatările forestiere au început de mai bine de un an. "Acolo e o pădure care trebuia exploatată de mai bine de 20 de ani, căci a ajuns la vârsta exploatabilității. Nu se vor face exploatări la ras, nu dispare Pădurea Tismana", promite Liviu Pătraşcu, proprietarul pădurilor contestat acum de autorităţi. Motivul pentru care pădurile lui Pătraşcu s-au "mutat" în zona Tismanei ţine de socoteli silvice, susţine omul de afaceri din Argeş. "Mi-au ofertat acea suprafață nu pentru că era vreun bulgăre de aur pe acolo și mă îmbogățeam eu. Ci pentru că în acea celebră pădure Tismana, toată zona centrală cu arbore de calitate a fost restituită Episcopiei din zonă și mănăstirii Tismana. Și a rămas de jur – împrejurul acestui lot o bandă de jur împrejur, care a rămas în proprietatea statului. Practic, mi-a fost oferit acel lot deoarece era prea complicat de administrat cu doi proprietari, și stat și episcopie Tismanei. Și de aici încolo o întreagă tevatură și istorie de ani de zile", mai arată Pătraşcu.
Au retrocedat mai mult decât trebuia
Din punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Retrocedarea Proprietăţilor, Liviu Pătraşcu nu are niciun drept de proprietate asupra pădurilor pe care a început deja să le exploateze. Din octombrie anul trecut, ANRP a deschis un proces la Tribunalul Gorj prin care solicită anularea retrocedărilor de pădure în numele fostului boier Grigore Chifu. Cei de la ANRP susţin că moştenitorii boierului (care şi-au vândut drepturile litigioase lui Pătraşcu) n-aveau cum să ceară peste 1.000 de ha de pădure pe muntele Dumitra, din moment ce actele sunt doveditoare pentru doar aproximativ 500 de ha. Procesul se desfăşoară greoi, pentru ziua de 11 februarie 2014 fiind programată a patra înfăţişare. "S-a deschis un nou proces în care, după șase sau șapte ani, se judecă același lucru. Sunt aceleași obiective practic. Eu am crezut că nu se va mai desfășura acest proces, din ce îmi spuneau avocații fiind vorba de autoritatea de lucru judecat. Dar se pare că România e țara proceselor la nesfârșit și acum se va desfășura un nou proces. Ce se va întâmpla, vom vedea", declară Pătraşcu. Interesant este că sutele de ha de pădure aflate în exploatare în pădurea Tismanei au făcut obiectul unor ample controale, venite inclusiv din partea Guvernului. Iar prefectul Liviu Andrei, în timpul căruia Liviu Pătraşcu a fost împroprietărit cu o parte din Pădurea Tismanei, a fost şi schimbat din funcţie.
Pădurarul Epure, un bun negociator
În toate aceste tranzacţii cu drepturi litigioase şi negocieri cu autorităţile pentru efectuarea de schimburi de amplasamente, Liviu Pătraşcu nu a lucrat singur, ci alături de Doru Epure, pădurarul care administra din partea statului tocmai Ocolul Silvic Bumbeşti – Jiu. Acum, Epure lucrează în cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Vâlcea şi este autorul semnăturii de pe o declaraţie de avere cu multe rubrici în care sunt enumerate, printre altele, sute de ha de pădure, teren agricol şi păşune, două apartamente, o casă de vacanţă. Doru Epure nu a putut fi contactat pentru a face declaraţii referitoare la pădurile pe care, alături de Liviu Pătraşcu, ANRP încearcă să le recupereze. Însă, după cum a relatat şi presa locală din Gorj la momentul retrocedărilor, Doru Epure a fost un foarte bun negociator: pădurile pentru care a cumpărat drepturile litigioase au fost de câteva ori mai ieftine decât preţurile practicate în acea vreme. Culmea, o parte din pădurile cumpărate ieftin şi retrocedate de către stat au fost cumpărate tot de către instituţii ale statului. Este exemplul a zece ha de pădure din zona Defileului Jiului, cumpărate cu aproximativ 100.000 de lei şi vândute mai apoi către Hidroelectrica cu mai bine de trei milioane de lei. Societatea de stat a justificat necesitatea cumpărării de teren pentru construcţia unei hidrocentrale.
Interese şi interese
Liviu Pătraşcu ocupă de relativ puţin timp şi o funcţie publică, respectiv cea de director al SC Apă Canal 2000 SA Piteşti. Patron şi de firmă de exploatări forestiere, Pătraşcu spune că disputele din jurul pădurilor Tismanei ţin de interese locale. ”Niște interese locale – căci așa e lumea afacerilor – au fost deranjate. Niște domni de pe acolo, primar sau prefect, și-au făcut un obiectiv electoral din toată treaba aceasta, că sunt cei care împart dreptatea și nu înțeleg că nu împart ei dreptatea prin presă. Dreptatea o împart instanțele de judecată. Acolo era o proprietate care s-a restituit în urma unor hotărâri judecătorești, definitive și irevocabile. Șase complete de la diverse nivele de jurisdicție, unele din Târgu Jiu și altele din Brașov au stabilit asta. Credeți că șase complete, înmulțit cu trei judecători, adică 18 judecători, pot da hotărâri de genul care pot fi catalogate drept «încrengături»”. De cealaltă parte, însă, merită remarcat faptul că în exploatarea pădurilor primite la Tismana, Pătrașcu lucrează alături de Aurel Cojan Cârlea, numit în funcția de administrator al Ocolului privat în care au fost incluse pădurile private. Cârlea este nimeni altul decât fostul director al Direcției Silvice Gorj care, în 2007, a semnat procesul verbal pentru aprobarea schimbului de amplasamente muntele Dumitra – Pădurea Tismanei.