Comandantul armatei egiptene confirmă că va candida la alegerile prezidenţiale

Şeful armatei egiptene, mareşalul Abdel Fatah al-Sisi, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale, într-un interviu acordat unei publicații din Kuweit.

Decizia, care era aşteptată, aproape sigur va amplifica tensiunile politice şi va nemulţumi mişcările islamiste, care şi-au intensificat atacurile la adresa statului, după ce Sisi l-a îndepărtat pe Mohamed Morsi din funcţia de preşedinte, în iulie, pe fondul protestelor de stradă îndreptate împotriva acestuia.

Totodată, se vor accentua îngrijorările asupra faptului că armata va controla din nou Egiptul, după ce mişcările populare din 2011 au oferit speranţe pentru o democraţie fără implicarea forţelor militare.

Sisi a declarat într-un interviu pentru publicaţia Al-Seyassah că nu are alternativă decât candideze pentru a îndeplini dorinţele poporului egiptean. “Nu voi respinge cererea", a declarat Sisi, care este văzut ca o personalitate decisivă ce poate domoli criza politică ce a afectat grav economia Egiptului.

Live Text. Alegeri prezidențiale. Luptă strânsă pentru turul al doilea. La ora 18.00 prezența la vot a depășit-o pe cea din 2019. Update

Revoluție liberală în SUA. Mai puține reglementări, mai puțini bugetari, cheltuieli mai mici

“Mă voi prezenta în faţa poporului pentru a-i cere încrederea prin alegeri libere", a mai declarat Sisi, potrivit sursei citate.

Nu există o confirmare oficială că Sisi va candida în cadrul alegerilor ce urmează să aibă loc în mai puţin de şase luni. Un purtător de cuvânt al Armatei egiptene a precizat că declaraţiile apărute în publicaţia kuweitiană nu au fost făcute direct de Sisi, însă oficialul nu a negat că Sisi va candida pentru funcţia de preşedinte, scrie agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Mohamed Morsi şi Frăţia Musulmană l-au acuzat pe Sisi de organizarea unei lovituri de stat şi subminare a victoriilor democratice obţinute după înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak în 2011.

După înlăturarea lui Morsi, Sisi a prezentat un calendar politic în vederea organizării de alegeri libere şi corecte.

Sub conducerea sa, forţele de securitate au desfăşurat una din cele mai cumplite campanii de reprimare a Frăţiei Musulmane şi înăbuşire a opoziţiei, atrăgându-şi critici din partea organizaţiilor de apărare a drepturilor omului.

În jur de 1.000 de membri ai Frăţiei Musulmane au fost ucişi pe străzi, lideri marcanţi au fost închişi, iar gruparea a fost declarată organizaţie teroristă.