Pe 5 octombrie în Senatul României a fost depus spre dezbatre un proiect de lege a 36 de parlamentari.

Propunerea legislative e simplă: autorii şi distribuitorii/difuzorii unor discursuri, scandări, articole, filme, cântece, desene/caricaturi care vor fi considerate de procurori şi judecători că exprimă lipsă de respect faţă de steagul ţării, de imnul ţării, de emblemele sau semnele folosite de autorităţile publice (de exemplu, lipsa de respect faţă de ecusoanele şi semnele ANAF, faţă de stemele judeţelor şi municipiilor, faţă de insignele poliţiştilor sau magistraţilor, faţă de roba magistraţilor etc.) vor fi pedepsiţi cu maximum 3 ani de închisoare.

Imediat şi pe bună treptate 5 organizaţii ale societăţii civile au reacţionat şi susţinut că există amenzi contravenţionale şi că nu este nevoie de o suprareglementară dură.

Am purces în documentare. În fostul Cod penal, articolul 236, persoana care manifestă dispreţ faţă de însemnele României sau faţă de emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile statului era pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Din noul cod Penal fapta dispare!

Articolul nr. 12 din Constituţie ne spune clar care sunt simbolurile naţionale: Drapelul, Ziua naţională, Imnul naţional, Stema ţării şi sigiliul statului.

Fiind vorba de o desbatere publică îmi pot spune şi eu punctul de vedere.

Cu excepţia a doar 3 ţări europene - Bulgaria, Franţa şi Croaţia – în toate ţările UE ofensele aduse însemnelor naţionale se pedepseşte şi cu închisoarea! Repet în toate, dar probabil aşa suntem noi mai catolici decât Papa.

Sunt pentru respectarea simbolurilor naţionale, cu pedepse grele. Dar ce legătură are ecusonul şi şi semnele ANAF, insigna poliţistului, roba masitratului? Nu pot să înţeleg! Poate e doar o solicitare maximală...

În timpul dezbaterii despre însemnele naţionale mi-am adus aminte de nişte adolescenţi. La cei peste 30 de tineri ofiţeri din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” cărora le-am ţinut un mic curs de istorie naţională la rugăminte colonelului Bogdan Cernat.

Unitate emblematică, Regimentul a înfiinţat la 1 iulie 1860 de Alexandru Ioan Cuza şi are ca principale atributii executarea de ceremonii şi onoruri militare. La Prezidenţie, Parlament, Guvernului, MapN,etc. inisterului Apărării Naţionale. Dar şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

M-a impresionat tinereţea lor – unii sunt născuţi după 1989 şi au auzit ceva vag despre Ceauşeşscu, setea lor de a învăţa, multe. Dar cel mai mult este cadoul pe care mi l-au făcut la plecare: Albumul “Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Istorie, uniforme, simboluri” editat de Editura Militară mai exact de inimosul director şi istoric Adrian Pandea. Ce ar putea să spună repet tinerii aceştia ofiţeri când toată activitatea dar şi viaţa lor - sunt închinate simbolurilor naţionale?

Lucruri bune se fac dar nu sunt văzute, cunoscute.

Ca un regal istorico-cultural de miercuri până sâmbătă la Cercul Militar Naţional, Editura Militară marchează Ziua Armatei şi Ziua Naţională a României, precum şi 65 de ani de la înfiinţare prin Salonul de carte POLEMOS - istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare, ediţia a XI-a.Vor fin un mai puţin de 22 de cărţi despre istoria noastră a românilor.

Vineri la Muzeul Marinei Române din Constanţa începe cea de-a XIX-cea Conferinţa Naţională de Comunicări Ştiinţifice, unde vor fi lansate şi două volume. Înfiinţată, coordonată şi susţinută în ordine cronologică de comandorii dr. Marian Moşneagu, Olimpiu Glodarenco şi Marius Rohart.

Luni la Buzău la Biblioteca Judeţeană, Fundaţia Mareşal Alexandru Averescu organizează “Zilele Pamfil Şeicaru”, gazetarul buzoian, dar şi Cavalerul Ordinului Mihai Viteazul

Dar mai interesează pe cineva istoria şi România?