Un impresionant complex funerar, descoperit în nordul Greciei, i-a determinat pe arheologi să afirme că au descoperit locul de odihnă veşnică a lui Alexandru cel Mare. Ulterior, specialiştii au retractat informaţia explicând că ar fi mai degrabă un mausoleu ridicat de regele macedonean în amintirea celui mai bun prieten al său.

"Presupunem că este un sanctuar funerar dedicat lui Hephaestion, tovarăş al lui Alexandru cel Mare, ", a declarat presei Katerina Peristeri, care conduce lucrările arheologice în situl Amphipolis. "Nu ştim dacă este îngropat în interiorul lui", a adăugat ea.

Potrivit istoricului antic Plutarh, când Hephaestion a murit în Ectaban (Iran), "Alexandru i-a cerut arhitectului său, Deinokrates, să înalţe mausolee în ţară", a amintit Peristeri. Mormântul masiv din Amphipolis (aflat la circa 60 de kilometri de oraşul Serres) este cel mai important descoperit vreodată în Grecia.

El a fost scos la lumină în 2012 şi deschis anul trecut, alimentând speculaţiile conform cărora ar fi putut fi dedicat unui apropiat al lui Alexandru, mamei sale, Olympia, sau soţiei sale, Roxana.

La începutul acestui an, arheologii greci au descoperit rămăşiţele unor bărbaţi, a unei femei – despre care se credea că ar putea fi cele ale mamei lui Alexandru - , ale unui copil nou-născut şi oase de animale, printre care şi cele ale unui cal. Cercetătorii spun că identitatea celor îngropaţi aici nu va putea fi însă niciodată stabilită cu exactitate chiar şi dacă se vor face testări AND.

Arheologii au găsit şi trei inscripţii, printre care una este monograma lui Hephaestion, nobil macedonean şi general în armata lui Alexandru cel Mare. Hephaestion era persoana cea mai dragă şi mai apropiată regelui (iubitul său, după unele păreri), singurul care îi cunoştea toate secretele. Pentru că avea încredere deplină în el, în timpul campaniei de zece ani de zile în Asia, Alexandru l-a numit garda sa de corp, dar i-a încredinţat şi numeroase alte misiuni. În semn de apreciere l-a făcut membru al familiei regale după ce i-a dat-o de soţie pe Drypetis, sora celei de-a doua soţii a lui Alexandru, Stateira, ambele fiice ale lui Darius al III-lea al Persiei. Moartea sa bruscă în octombrie 324 î. Hr, la doar 32 de ani, îl va tulbura peste măsură pe marele strateg militar, care va cere ridicarea  de monumente funerare în amintirea lui Hephaestion pe tot curprinsul vastului său imperiu. 

Alţi arheologi pun însă sub semnul întrebării descoperirea echipei Katerinei Peristeri, apreciind că mormântul a fost realizat în timpul romanilor şi nu al macedonenilor. Peristeri susţine totuşi că el a fost construit în secolul al IV-lea î.Hr, între 325 şi 300, şi a fost utilizat până în epoca romană.