Situaţia a rămas neschimbată în faţa Gării Keleti din Budapesta. Sute de imigranţi şi-au petrecut noaptea în faţa Gării de Est din Budapesta, unde au protestat faţă de decizia autorităţilor ungare de a-i evacua. Premierul ungar Viktor Orban şi Jean Claude-Juncker, preşedintele Comisiei Europene, vor avea o întrevedere la Bruxelles pentru că Ungaria se află într-o situaţie gravă şi urgentă.

Documentele imigranţilor au fost verificate, iar cei cu bilete de tren dar fără vize UE au fost daţi afară din gară. Refugiaţii se plâng că pierd banii pe care i-au dat pe bilete şi sunt nevoiţi să stea în condiţii greu de imaginat. Refugiaţii nu ştiu când sau dacă vor fi lăsaţi să-şi continue călătoria către vest. Pe de altă parte, există temeri întemeiate că, din disperare, refugiaţii vor ajunge să apleze la traficanţii de persoane.

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta a dezvăluit ieri că peste 3000 de refugiaţi ajung zilnic pe teritoriul Ungariei, care nu pur şi simplu nu faţă faţă unui număr atât de mare. Într-un interviu pentru BBC,  Zoltan Kovacs a reclamat faptul că ţara sa a devenit un fel de ţap ispăşitor în criza imigranţilor cu care se confruntă Europa.  “Doar că nu mai este timp pentru a căuta ţapi ispăşitori. Ungaria respinge categoric tendinţa aceasta de învinovăţire în problema imigranţilor. Ceea ce sperăm noi – încă de începutul anului – este schimbarea completă de optică şi abordare în problema imigraţiei. Sistemul este complet învechit şi depăşit. Se prăbuşeşte. Nu este pregătit să facă faţă unui număr atât de mare”, a mai spus Kovacs.

Zeci de poliţişti maghiari păzesc  în continuare intrările către peroanele Gării de Est din Budapesta. Ordinele sunt cât se poate de clare: vor avea voie să urce în trenuri doar cei care au toate documentele de călătorie. Restricţia a fost impusă la doar 24 de ore după ce poliţia a permis celor blocaţi în gară să se îndrepte spre Occident.

Sute de oamenii disperaţi au fost nevoite să doarmă pe caldarâm şi în pasajele din apropierea staţiei. „Dormim aici. Ne simţit foarte obosiţi. Toţi oamenii sunt obosiţi, foarte bolnavi, nu sunt trenuri. Vrem să mergem în Germania, dar nu sunt trenuri”, spunea un refugiat, citat de digi24.ro

Gara de Est din Budapesta a fost evacuată ieri, cu puţin înainte de prânz. După această decizie, un protest spontan al refugiaţilor a izbucnit în faţa clădirii.

Între timp, autorităţile de la Budapesta caută vinovaţi pentru criza refugiaţilor. Şi au găsit deja. Potrivit ministrului ungar de Externe, comportamentul anumitor lideri comunitari în ceea ce priveşte imigraţia este contrar valorilor europene. În plus, Ungaria consideră că politica impusă în legătură cu cotele de imigranţi nu face decât să încurajeze traficul de persoane. Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe: „Este un lucru dovedit că anumiţi lideri europeni se comportă contrar valorilor şi intereselor europene în ceea ce priveşte provocările imigraţiei. A devenit la fel de clar că politica bazată pe cote a eşuat pentru că încurajază traficul de persoane şi îi încurajează pe imigranţi să vină spre Europa”. Peste 140.000 de oameni au trecut anul acesta din Ungaria în Serbia. Autorităţile de la Budapesta spun că nu pot să proceseze un număr atât de mare de cereri de azil.

Problema valului de refugiaţi va fi discutată joi la Bruxelles de premierul ungar Viktor Orban cu Jean Claude-Juncker, preşedintele Comisiei Europene (CE), instituţie care estimează că acţiunile de control desfăşurate de Ungaria la frontiera externă a Uniunii Europene sunt legitime, deşi dezaprobă iniţiativa guvernului de la Budapesta de a ridica un gard la graniţa cu Serbia, transmite AFP, citată de Agerpres.

Întrevederea Juncker-Orban “va fi o ocazie de a discuta despre chestiunea imigraţiei şi despre ce poate Comisia să facă pentru a ajuta Ungaria”, care se află în prezent într-o situaţie “gravă şi urgentă”, a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar.

În pofida gardului de sârmă ghimpată ridicat pe toată lungimea frontierei cu Serbia, mii de imigranţi clandestini, mulţi dintre ei sirieni şi afgani, au reuşit totuşi să pătrundă pe teritoriul Ungariei, cu obiectivul de a-şi continua mai departe călătoria către vestul Europei, destinaţia preferată de aceşti imigranţi ilegali fiind Germania.

Drept urmare, autorităţile maghiare i-au lăsat să traverseze Ungaria, dar nu le-au mai permis accesul în gara Keleti din Budapesta, un purtător de cuvânt al executivului ungar precizând că această măsură este conformă cu legislaţia UE, ce prevede că orice persoană care doreşte să călătorească în Europa trebuie să deţină un paşaport valabil şi o viză Schengen.

“În ceea ce priveşte acţiunile Ungariei pentru controlul frontierei şi menţinerea ordinii pe teritoriul ei, este vorba evident de prerogativele sale şi noi apreciem eforturile ce vizează aplicarea regulilor UE şi protejarea frontierei noastre comune externe”, a mai menţionat purtătoarea de cuvânt a CE. Ea a adăugat totuşi că executivul european consideră că garduri de genul celui ridicat la graniţa ungaro-sârbă nu pot fi o soluţie şi nu trimit semnalul potrivit, însă a admis că Ungaria are dreptul să-şi protejeze frontiera cum consideră de cuviinţă.

Dar CE a fost criticată, tot marţi, de şeful de cabinet al lui Viktor Orban, Janos Lazar, care a acuzat executivul comunitar că duce o politică de stânga prin care se permite oricui să intre în blocul comunitar, deşi UE a arătat că nu are soluţii în faţa actualului val de refugiaţi şi nici nu este capabilă să-şi protejeze propriile frontiere.

“Poziţia guvernului ungar este clară: oricine doreşte să intre în ţară trebuie să o facă legal”, a spus, potrivit agenţiei MTI, Janos Lazar în faţa Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ungar, unde a vorbit de asemenea despre necesitatea unei politici europene sustenabile privind imigraţia, el subliniind că milioane de refugiaţi ar putea să se îndrepte către Europa.

În plus, oficialul ungar a avertizat că atitudinea ezitantă a UE nu face decât să încurajeze imigranţii economici să vină în număr tot mai mare în Europa pentru a profita de avantajele ce le sunt oferite de actuala politică îngăduitoare de azil a blocului comunitar.