Unul din cele mai importante orașe antice, singura fortificație dacică de câmpie, menționată de Ptolemeu, dezgropată pe malul Timișului, la marginea satului Unip

Celebrul polis antic Zurobara, menționat de Ptolemeu, a fost des coperit, la 25 de km de Timișoara, în marginea satului Unip. Cercetări încrucișate, prin formule matematice, au localizat- o, iar acum este studiată de arheologi - studenți de la Facultatea de Istorie a Universității de Vest.

Zurobara este singura fortificație dacică de câmpie care a fost menționată de Ptolemeu drept unul din cele mai importante polisuri (oraș-cetate) din Dacia, într-o înșiruire de 42 de localități. Sunt puține mențiuni istorice din perioada respectivă, pentru că dacii nu au lăsat în urma lor documente scrise, dar, spun specialiștii, e cert că fortificația, întinsă pe o suprafață de 4,5 hectare, era extrem de importantă.

Satul lui Zuro

„Numele Zurobara înseamnă «satul lui Zuro»”, Zuro fiind un nume de dac, iar «bara» însemnând localitate, sat. Deducem că este vorba de un personaj foarte important, de un lider, din moment ce unei localități i s-a dat numele lui”, explică cercetătorul Sorin Forțiu. El a studiat amplasarea orașului pornind în sens invers, spre datele stabilite de Ptolemeu.

FOTO: Arheologii-studenți cercetează cu atenție gropile dacice

„Coordonatele Zurobarei au fost greșite de Ptolemeu, pentru că, în cartografierea lui, primul meridian are o problemă în calcul, și pentru că el nu a folosit în formulele matematice aplicate funcția cosinus. Eu am pornit în sens invers, de la ideile lui, determinând distanțele prin formule matematice actuale, iar diferența de localizare a cetății Zurobara este de 2,5 km, indicând acest areal”.

Ritualul dacic secret

Prof. univ. Dorel Micle explică faptul că cetatea dacică era ca o insulă într-o zonă mlăștinoasă, cu un val de apărare împotriva cotropitorilor. „Elementele surpriză descoperite aici sunt gropile ritualice cu material dacic”, spune profesorul.

Concret, s-au găsit mai multe gropi perfect rotunde, adânci de 1-1,5 m, cu aproape același diametru, pline cu vase de lut.

„În fiecare groapă s-a găsit câte un exemplar din fiecare gen de obiect de uz casnic dintr-o gospodărie: vase de gătit, vase de băut sau de mâncat, mari de aproape un metru, vase-borcan, decorate foarte frumos cu butoni și impresiuni cu unghia, vase-tronconic și așanumitele fructiere. Acestea erau folosite pentru a se servi mâncarea din ele, în familie, toți membrii mâncând, pe rând, din același recipient pe care și-l treceau de la unii la alții, în ordinea importanței în ierarhie. În mod curios, aceste vase le-am găsit peste tot sparte în mod voit, în timp ce din celelalte majoritatea sunt întregi, dar depuse, unele firesc, altele cu gura în jos”, explică Andrei Stavilă, coor donatorul săpăturilor.

Au găsit și semințe de orz, grâu și cânepă și, specialiștii spun că, deocamdată, nu pot explica rolul gropilor altfel decât ritualic. „Speculând, putem spune că ar fi vorba de un ritual de îmbunare a zeilor, dar după cum am spus, la nivelul acesta al cercetării, este doar o speculație. După finalizarea cercetărilor se va face și un inventar al obiectelor”, a mai spus Stavilă.