Edilul șef al Capitalei a dat undă verde proiectului său de suflet, cu o întârziere mai mare de două luni. Pasajul subteran rutier de la Piața Presei Libere, lung de 750 de metri, leagă patru artere cu trafic ridicat
Ieri, la primele ore ale dimineţii, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, „a suflat” în goarnă şi toţi constructorii s-au adunat în zona „Fântâna Mioriţa”. Cu surle şi trâmbiţe, edilulșef al Bucureștiului a inaugurat Pasajul de la Piaţa Presei Libere, amplasat la intersecţia a patru artere cu trafic ridicat - Șoseaua Bucureşti-Ploieşti, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Mărăşti şi Bulevardul Poligrafiei.
Astfel, șoferii care vor intra în București de pe DN1 trebuie să fie foarte atenți. Odată intrați în subteran, cei care vor vrea să circule spre Arcul de Triumf, mai exact spre Centru, vor ține banda din stânga, iar ceilalți care vor să ajungă spre Bulevardele Poligrafiei și Expoziției, pe cea din dreapta. „Cu inaugurarea acestui pasaj, creşte capacitatea intersecţiei cu 30%. Se estimează că pe aici vor circula 2000 de mașini pe oră. Vom monitoriza în perioada următoare traficul în zonă, ca să vedem dacă se impune o altă reglare a semafoarelor sau realizarea unui nou pasaj pietonal în zona fostului Minister al Culturii”, a declarat Sorin Oprescu. Lungimea totală a pasajului rutier este de 750 de metri. A fost construit şi un nou pasaj pietonal, care face legătura între Piaţa Presei Libere (capătul tramvaiului 41) şi intrarea în Parcul Herăstrău (Pavilionul H), însă acolo există un impediment. Persoanele invalide, în cărucioare nu au pe unde să coboare, iar Oprescu a promis că în 12 săptămâni va monta lifturi.
Încă două pasaje pietonale
Primarul general al Capitalei a anunțat, cu ocazia inaugurării pasajului subteran rutier de la Piața Presei Libere, că mai are și alte planuri. Oprescu intenționează să construiască noi pasaje subterane pentru pietoni. Unul să fie la Lizeanu, iar un altul la intersecția dintre Bulevardul Barbu Văcărescu și Strada Tunari. Valoarea lucrărilor de la pasajul dat duminică în folosință este de 60,4 milioane de lei.