Federația Rusă are o problemă constantă în a aproviziona trupele sale de la Tiraspol. Ucraina a aprobat încetarea acordurilor militare, astfel că nu mai există formula de tranzit prin Odesa și Ilișiovsk către Tiraspol.
Nici tranzitul și nici contrabanda, fapt ce sugrumă regiunea separatistă și o împinge să negocieze cu autoritățile legitime de la Chișinău. Dar această situație determină nervozități crescute la Moscova, chiar dacă ruta nu mai era utilizată de o bucată de vreme. Iar subiectul a fost ridicat la ultima întâlnire între Dmitri Rogozin, vicepremier, co-președintele comisiei mixte inter-guvernamentale Republica Moldova-Federația Rusă și trimis special al Președintelui rus pentru Transnistria și Victor Osipov, vicepremier pentru reintegrarea al Republicii Moldova.
Poziția Republicii Moldova e clară: orice tranzit se face prin aeroportul Chișinău și sunt acceptate doar furniturile legitime pentru “pacificatori”. Dar în stânga Nistrului mai există și paznici de la depozitul de armament de la Colbasna(pe care Chișinăul îl vrea retras de vreo 20 de ani) și membrii Grupului Operativ de Trupe Ruse – fosta Armata a 14-a. S-a convenit retragerea trupelor ruse încă din 1994(trebuia să aibă loc în trei ani) apoi din nou în actul final al summitului OSCE de la Istanbul, 1999, despre care partea rusă susține că l-a respectat. Dar trupele ruse sunt încă pe teren, sub diferite pretexte, ca și armamentul vechi dinaintea celui de-al doilea război mondial, mult dintre el. O amenințare de explozie egală cu cea de la Hiroshima, dacă un accident are loc la Colbasna, și care afecteză deopotrivă regiunea separatistă, Ucraina și Republica Moldova din dreapta Nistrului.
Deja Chișinăul a întors din drum soldații ruși neanunțați și care nu avea avize pentru a intra în regiune. Cam într-un an, circa 100 asemenea soldați au fost trimiși înapoi în Rusia, cu interdicții de intrare în Republica Moldova. Dar totuși instructori și membri ai trupelor speciale au pătruns în regiunea separatistă și au organizat exerciții de atac și desant pe malul drept, pregătire militară de tot felul a trupelor locale, care se ridică la nivelul a 10-12.000 de oameni, cu observația că mulți dintre ei sunt veterani, pensionari sau complet ieșiți din formă, fiind rămași cu familiile după încheierea serviciului militar în regiune.
Care e totuși soluția pentru eventualul litigiu? Republica Moldova și-ar dori retragerea trupelor ruse și a muniției depășite. Chiar și trupele de așa-ziși pacificatori ar trebui înlocuite cu o misiune civilă, de poliție, real multinațională, europeană. În schimb Rusia dorește să-și mențină trupele de tot felul. Aici negocierea se anunță a fi delicată și dură. Iar prezența lui Victor Osipov, vicepremier pentru reintegrarea într-un guvern interimar, la Moscova nu e tocmai una încurajatoare, cât nu există o strategie largă și acceptată de majoritatea forțelor politice de la Chișinău, în primul rând de un guvern majoritar pro-european stabil.
Admițând că pozițiile rămân inflexibile, cum va proceda Rusia? Nu poate să aducă armament și cazarmement pentru alte categorii de trupe decât pacificatorii, nu mai poate face rotația pentru cei ce vin din Moscova. Localnicii nu pot asigura varianta de pregătire și capacitate militară dorită. Va înființa Rusia podul aerian Moscova-Tiraspol, forțând spațiul aerian internațional?
Ucraina a anunțat deja că a amplasat două baterii S300 anti-aeriene în preajma Trasnistriei și în Bugeac. Aceste capacități militare ar bloca o eventuală forțare a unui transport militar în regiunea Odessa sau chiar peste Republica Moldova, care nu are poliție aeriană și nici apărare antiaeriană viabilă. Apoi e și chestiunea voinței: admițând că are tehnică, va proceda Ucraina sau Republica Moldova la doboorârea/întoarcerea din drum a aeronavelor ruse? Dacă sunt militare, probabil că da. Dar dacă vin transporturi aparent civile neanunțate? Nu cred că Kievul sau Chișinăul și-ar permite, în primă fază, să doboare un “transport umanitar” civil care aterizează la Tiraspol. Dar ce înseamnă un asemenea precedent?
Și România ar putea fi implicată, ca în cazul Rogozin, într-un asemenea exercițiu al Rusiei. Zborul ar putea tranzita spațiul aerian românesc, pentru a evita Ucraina. Însă România are reguli clare și forță aeriană pentru a însoți la sol, a percheziționa și întoarce din drum o asemenea aeronavă sau pentru a confisca încărcătura militară. Dar în cazul Republicii Moldova se pune problema ce va face după ce o astfel de aeronavă ajunge la Tiraspol, eventual se probează că la bord sunt arme și un transport militar? Protestează? Cheamă ambasadorul? Bate din picior? Sau cere sprijin pentru poliție aeriană pentru a aplica decizia de interzicere a utilizării aerodromului Tiraspol?
Recomandările noastre
