Comiterea unor infracţiuni grave, valoarea sumelor pretinse şi primite cu titlu de mită, care se ridică la suma de aproximativ de 9 milioane de euro, precum şi activitatea infracţională derulată pe o perioadă mare de timp, începând cu anul 2006, sunt motivele invocate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru arestarea preventivă a primarului Radu Mazăre şi a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

"Inculpaţii au disimulat primirea sumelor de bani cu titlu de mită prin încheierea unor contracte de publicitate fictive iar în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de inculpatul Mazăre Radu Ştefan se reţine un prejudiciu, până în prezent, de aproximativ 26 milioane de euro iar cel estimat până la finalizarea contractului de salubrizare fiind de peste 100 milioane euro ", se arată în motivarea deciziei ÎCCJ din 2 aprilie.

• Judecătorii de drepturi şi libertăţi au constatat că sunt îndeplinite cerinţele din Codul procedură penală pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive faţă de cei doi, respectiv rezultă suspiciunea rezonabilă că au comis faptele care li se impută şi, pe baza evaluării gravităţii acestora, a modului şi a circumstanţelor de comitere, privarea de libertate fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

 

Acuzațiile DNA

 

Magistraţii susţin că, pornind de la criteriile stabilite de jurisprudenţa europeană, se constată că natura şi gravitatea faptelor presupus săvârşite de către cei doi rezultă din modalitatea în care acestea au fost comise - folosindu-se de calitatea sa de primar al municipiului Constanţa în cazul lui Radu Mazăre şi de poziţia deţinută în cadrul societăţii Soti Cable Neptun SRL prin intermediul căreia s-au primit sumele de bani cu titlu de mită, cea de administrator a firmei în cazul lui Strutinsky, angrenând în activităţile lor alte persoane, consecinţele produse asupra ordinii de drept prin afectarea gravă a încrederii cetăţenilor în reprezentanţii aleşi ai unităţilor teritoriale locale, insuflându-se astfel opiniei publice falsa impresie că un funcţionar public este mai presus de lege.

"Astfel de fapte justifică pe deplin temerea că, odată puşi în libertate, inculpaţii pot săvârşi şi alte fapte de acelaşi gen. (...) Prin urmare, funcţia pe care inculpatul Mazăre a deţinut-o, în calitate de ales al comunităţii, dar şi cea deţinută de inculpatul Strutinscky în cadrul unei societăţi care oferă informaţii cetăţenilor şi o informare corectă asupra activităţii desfăşurate de instituţiile publice locale şi naţionale, rezonanţa negativă creată în rândul comunităţii căreia i se poate induce ideea şi convingerea că există posibilitatea eludării unei sancţiuni penale, în schimbul oferirii de avantaje patrimoniale celor direct implicaţi în realizarea actului decizional cu implicaţii asupra comunităţii, justifică pe deplin luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor. Pe de altă parte, modalitatea concretă de comitere a presupuselor fapte ce fac obiectul prezentei cauze, perioada îndelungată în care s-a desfăşurat activitatea presupus infracţională, repetabilitatea actelor materiale, conduc la concluzia că o altă măsură preventivă, mai puţin restrictivă, nu este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 202 din Codul de procedură penală", se mai spune în motivare.

Judecătorii au apreciat că la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică trebuie avute în vedere nu numai datele legate de persoana cercetată, ci şi datele referitoare la fapte, nu de puţine ori acestea din urmă fiind de natură a crea opiniei publice un sentiment de insecuritate, credinţa că instituţiile publice ale statului nu acţionează îndeajuns împotriva infracţionalităţii.

 

Care este pericolul public

 

"Existenţa pericolului public poate rezulta, între altele, şi din însuşi pericolul social al infracţiunii de care este acuzat inculpatul, de reacţia publică la comiterea unei astfel de infracţiuni, de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii corespunzătoare faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte", se mai precizează în document.

În 2 aprilie, judecătorii ÎCCJ au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Radu Mazăre, cercetat de DNA pentru săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, două de conflict de interese şi abuz în serviciu.

Instanţa supremă a admis o contestaţie a DNA, după ce anterior un alt complet hotărâse, pe 18 martie, ca Radu Mazăre să fie cercetat în libertate. În acelaşi dosar, instanţa a decis arestarea pentru 30 de zile şi a omului de afaceri Sorin Strutinsky, acesta fiind arestat preventiv şi în alt dosar.