Mulți românii cu credite în moneda elvețiană nu mai au nicio șansă de a-și achita creditele, dacă nu se va interveni instituțional sau băncile nu își vor ajuta clienții. Peste 5.000 de îndatorați pot rămâne fără case

O decizie importantă a Băncii Elveției, luată ieri, de a nu mai ține în frâu creșterea francului elvețian, a produs o explozie în România. Printr-o evoluție fără precedent, leul a scăzut într- o singură zi cu 16% față de francul elvețian. Moneda a ajuns la o cotație de 4,3287 lei pentru un franc după ce cu o zi în urmă fusese 3,7415 lei. „Nu știu ce vom face cu creditul. Zilele viitoare ar trebui să plătesc rata. Ieri calculasem că aveam cam 860 de lei de plătit, acum deja a urcat la 995, adică aproape zece milioane de lei vechi”, spune Ioana, o profesoară care s-a îndatorat la maximum în 2007 pentru a-și lua un apartament în orașul din provincie unde locuiește. Atunci, un franc era, atenție, numai 2,07 lei, iar rata de 476 de lei! Acum a ajuns mai mult decât dublu. Salariul este același.

Un franc poate ajunge 5 lei!

Nici în perioada crizei financiare nu a existat o creștere atât de amplă a unei valute importante față de leu într-o singură zi. Casele de schimb valutar afișau, ieri, cotații între 4,5 și 5 lei pentru un franc. „Cred că a fost un șoc, și că va urma o perioadă de revenire a leului. Să nu uităm că nici francul nu poate să fie foarte atractiv pentru investitori, deoarece depozitele în franci oferă dobânzi negative”, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Cazacu, analist șef X-Trade Brokers România. Însă, în circa un an, din cauza planului Băncii Centrale Europene de a încuraja creșterea ecnomică, specialistul vede francul ajungând la o cotație de 5 lei.

Propuneri

Ecnomiștii sunt de părere că, fără o implicare instituțională, debitorii cu credite în franci vor ajunge în situația de a nu mai putea plăti creditul. Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), a cerut premierului ca Guvernul să oblige băncile să propună celor cu credite în franci posibilitatea de a transforma creditele din franci în credite în lei. Această alternativă să fie oferită dacă francul a crescut cu mai mult de 20% în raport cu leul față de cât era în momentul acordării creditului. „Cursul de conversie nu va putea depăși cursul de la momentul acordării creditului cu mai mult de 20%”. Astfel, băncile să fie obligate ca, dacă este vorba de un credit aprobat atunci când francul era 1,8 lei, de exemplu, sa transforme acel credit în unul în lei, la un curs de maxim 2,16 lei pentru un franc, adică jumătate față de cotația din prezent.

Cazul Galați - procesul cu banca, o variantă?

În noiembrie 2014, un client al Volksbank a obținut o decizie favorabilă din partea tribunalului Galați: instanța obliga banca să transforme creditul din franci în unul în lei, la un curs foarte convenabil, cu doar 10% mai mare decât cel din ziua acordării creditului. Cursul a fost în 2007 de circa 2 lei pentru un franc, atunci banca a fost obligată să îl transforme în lei la o cotație de circa 2,2 lei. Un avantaj mare pentru client, ținând cont că anul trecut în noiembrie cotația oficială leu/franc era de 3,68. În schimb, ne-au declarat reprezentanții băncii, va crește dobânda creditului. Practic, banca va considera că a oferit împrumutul în lei, la o dobândă de 8% (dobânda pentru un credit în moneda națională din ziua acordării), și nu în franci, la o dobândă de 4%. Prin urmare, deși clientul va avea un împrumut care a fost transformat în lei, la un curs avantajos, dobânda se va dubla. Trebuie făcut un calcul dacă a ieșit sau nu în avantaj. Important este că în țară există un prim precedent.

În România mai există aproximativ 150.000 de credite în franci iar 5 și 10% pot intra în incapacitate de plată. 5.000 de case vor fi executate silit, estimează specialiștii. (A contribuit Nicolae Oprea)

La sapă de lemn cu girul BNR

Ieri, consilierul guvernatorului Băncii Naționale, Adrian Vasilescu, reamintea că Mugur Isărescu a îndemnat mereu românii să ia credite în lei și nu în valută, deoarece exista riscul creșterii ratelor. Însă, menținerea dobânzii cheie la un nivel foarte ridicat de către BNR, a făcut ca împrumuturile în lei să fie, în perioada de dinantea crizei și în timpul crizei, de câteva ori mai scumpe decât cele în valută, atrag atenția specialiștii. „Consumatorilor le-a fost efectiv impusă achiziția de credite în valută în perioada 2006-2008, în condițiile în care creditele în moneda națională aveau costuri de până la 2,5- 3 ori mai mari”, a scris ieri Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) într-o scrisoare deschisă adresată premierului.

În plus, tot sub supravegherea BNR, băncile au acordat românilor credite în valută cu rate ce ajungeau și la nivelul a 70% din salariu, ceea ce i-a adus pe clienți, în cele din urmă, la imposibilitatea de a rambursa. Normele de împrumut au fost aprobate chiar de banca națională care, deși prin vocea guvernatorului prevenea publicul să nu ia credite în valută, in facto încuraja acest tip de împrumuturi.