Un studiu realizat recent la nivel european indica faptul că România se numără printre ţările cu cel mai mare risc seismic de pe continent. Cercetătorii au realizat, folosind, criterii şi modele matematice unice, şi o hartă a riscurilor de cutremur în ţările din UE şi în ţările vecine. O mare parte din România apare, alături de regiuni însemnate din Italia, Turcia, Grecia, cu roşu închis, semn că riscul seismic este important.

Specialiştii sunt convinşi că în viitorii 50 de ani sunt posibile mişcări seismice puternice într-o mare parte a teritoriului României. Dar riscul este, însă, şi mai mare în Turcia, Italia, Grecia şi alte state balcanice.  “Geografia generală a seismicităţii pe continentul european este cunoscută. Ea rezultă, în principal, din înfruntarea dintre plăcile tectonice africană şi eurasiană. Pericolul este mai puternic în Turcia, Grecia şi în Peninsula Balcanică, în Italia şi în România”, scria Le Monde, bazându-se pe rezultatele studiului.

Vrancea e zona seismică de maximă intensitate. În ultimul secol, în România au fost 30 de cutremure cu magnitudine de 6 şi 7 grade. Una dintre cele mai dureroase amintiri din istoria recentă a ţării e cea provocată de seismul din 1977, când peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa. Cel mai puternic cutremur înregistrat în România în ultimii 25 de ani a avut o magnitudine de 6 grade şi s-a produs în 2004.

Italia e una dintre zonele periculoase ale Europei când vine vorba de cutremure. Activitatea seismică din regiune e frecventă, ca urmare a coliziunii dintre plăcile tectonice Africană şi Eurasiatică.

În ultimul secol, în Italia s-au produs nouă cutremure cu magnitudine de peste 6 grade. De departe, cel mai devastator a fost cel din 1915, de 7 grade, care a făcut peste 32.000 de morţi. În 1980, un seism de 6,5 grade avea să ucidă peste 2.700 de oameni. Cel mai recent cutremur puternic din Italia a fost cel din 2009, din regiunea Abruzzo. Peste 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma seismului de 6,3 grade, care a avut epicentrul lângă L'Aquila, capitala regiunii.

Şase seismologi şi un oficial guvernamental au primit pedepse de câte şase ani de închisoare după acest cutremur. Ei au fost găsiţi vinovaţi de omor din culpă şi de neglijenţă. Cu câteva zile înainte de cutremurul mortal, în regiune au avut loc seisme de mică intensitate. Seismologii şi oficialul guvernamental au semnat o declaraţie publică în care le dădeau oamenilor asigurări că nu sunt în pericol. Acesta e motivul pentru care multe persoane nu ar fi ieşit din casă în timpul cutremurului din 6 aprilie, crezând că nu e nimic grav.

Vincenzo Vittorini, ruda unei victime din cutremurul din L'Aquila: „Ne-au spus totul era în regulă, că zgâlţâiturile frecvente erau un lucru bun, pentru că se elibera energie. De aceea am stat în casă, în seara aceea, deşi obişnuiam să dormim în aer liber în timpul acestor cutremure.”

Verdictul a fost criticat dur în comunitatea internaţională. În 2014, cei şase oameni de ştiinţă au câştigat apelul şi au scăpat de închisoare, în vreme ce sentinţa oficialului condamnat împreună cu ei a fost redusă.

Italia nu e, însă, zona cel mai des vizată de cutremure majore în Europa. În ultimul secol, în Grecia au fost 15 cutremure de 6 şi 7 grade magnitudine. Cel mai puternic s-a produs în 1956. A avut o magnitudine de 7,7 grade! 56 de oameni au pierit atunci. În 1999, însă, numărul morţilor a fost de aproape trei ori mai mare, după cutremurul de 6 grade care a lovit Atena.

Celui mai recent cutremur puternic din Grecia a distrus una dintre cele mai frumoase plaje din insula Lefkada.

Pe harta pericolului seismic din Europa, Turcia este, de departe, una dintre dintre cele mai greu încercate ţări, cu 43 de cutremure de 6 şi 7 grade în ultimul secol. Unul singur, care s-a produs în 1939, a făcut peste 32.000 de morţi. Cel mai recent cutremur devastator al Turciei a avut loc în 1999, în regiunea Izmit, la 100 de kilometri de Istanbul. Peste 17.000 de oameni au murit în acest seism.

În ceea ce priveşte capitala, după cutremurul din 24 septembrie 2016, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice estima că în cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, viaţa a cel puţin trei sferturi din bucureşteni ar fi serios pusă în pericol.

Cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La cealaltă extremă, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în regiunea Metalurgiei, a IMGB-ului (Întreprinderii de Maşini Grele din Bucureşti) şi Dâmboviţa. Gândul vă prezintă harta seismică a Capitalei, locurile în care un cutrmur ar produce cele mai mari pagube, dar şi cele mai sigure zone din Bucureşti, acolo unde oamenii ar cel mai în siguranţă în cazul producerii unui seism masiv.