EVZ vă prezintă tabloul celor două blocuri politice care se ciocnesc la alegerile parlamentare de duminică, precum şi implicaţiile rezultatului electoral

Blocul politic creditat cu prima şansă în toate sondajele de opinie gravitează în jurul unui partid mare de stânga (PSD) şi este completat de două partide mici, unul liberal (ALDE) şi celălalt naţionalist (PRU). O asemenea formulă de guvernare ar reface parţial vechiul USL şi îşi propune creşterea pensiilor şi a salariilor, mai puţine taxe şi impozite şi stimulente pentru mediul de afaceri.

Acest Guvern va fi revendicat, cel mai probabil, de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în calitate de premier, el fiind perceput în partid ca o victimă a justiţiei şi un lider capabil să ţină partidul unit. Situaţia ar putea genera însă o criză instituţională, mergând până la dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate, pentru că Dragnea este condamnat penal şi preşedintele Klaus Iohannis a spus că nu va propune un premier cu probleme în justiţie.

FOTO;Liderul PRU, Bogdan Diaconu, se bazează pe votanţii PPDD-PRM

Concurs de frumuseţe

Din acest motiv, în interiorul acestui bloc politic există încă discuţii privind numele viitorului premier, printre cei vehiculaţi fiind foştii miniştri Eugen Teodorovici (fonduri UE) şi Rovana Plumb (muncă), prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, primarul Capitalei, Gabriela Firea, comisarul european Corina Creţu şi vicepremierul Vasile Dîncu. Liderul partidului a asigurat însă că niciunul dintre aceştia nu va fi premierul propus de PSD.

Ponta, ţinut la foc mic

Rolul fostului premier Victor Ponta într- o viitoare guvernare de stânga este momentan incert. Acesta ar putea să primească un portofoliu de ministru, o funcţie de ambasador sau şefia Camerei Deputaţilor, sau ar putea rămâne deputat de Gorj cu rol de consultant al partidului.

FOTO: Traian Băsescu cere pentru el funcţia de prim-ministru FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Echipa de miniştri va sta în pixul lui Liviu Dragnea, fie că el ajunge premier, fie că rămâne doar preşedinte PSD, iar o parte din ministere vor ajunge şi la ALDE şi PRU. ALDE i-ar putea propune în Guvern pe foştii miniştri Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin, iar PRU pe foşti parlamentari PSD apropiaţi de Victor Ponta, precum Bogdan Diaconu sau Sebastian Ghiţă.

Dacă PSD şi aliaţii săi nu vor reuşi să formeze Guvernul, se vor pregăti din opoziţie să atace Preşedinţia în 2019.

FOTO:UDMR va avea 2-3 ministere FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Nuca tare a dreptei

Blocul forţelor de dreapta care speră să formeze viitorul Guvern este alcătuit din tradiţionalul PNL, formaţiunea urbană USR și PMP-ul care militează pentru unirea cu Republica Moldova. Funcţia de premier este revendicată de actualul prim-ministru tehnocrat Dacian Cioloş şi de fostul preşedinte Traian Băsescu. Nu este exclusă formarea unui cabinet de dreapta având la bază o trădare politică: liberalii sunt de acord să guverneze cu parlamentarii „de bună credință” din ALDE.

FOTO:Alina Gorghiu va plăti cu funcţia o ratarea guvernării FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Linia politică a dreptei, pentru următorii patru ani, merge spre debirocratizare și depolitizarea administrației publice, precum şi eliminarea inegalităţilor din salariile încasate de bugetari.

Enclavă în Guvern

Un viitor Guvern condus de Dacian Cioloş va avea o construcţie atipică. Pe de-o parte, va conţine o „enclavă” tehnocrată, premierul dorind să păstreze 4-6 miniştri din actuala echipă, precum Dragoș Pîslaru, Mircea Dumitru, Vlad Voiculescu. Alături de aceştia vor veni miniştri USR pe care tot Cioloş îi va alege, precum Cristian Ghinea sau Vlad Alexandrescu. Astfel, aproape jumătate dintr-un viitor cabinet de dreapta va fi format din „tehnicieni”. Liberalii vor, la schimb, ministere de forță precum Dezvoltarea și Internele, în timp ce PMP vrea înființarea unui minister pentru relația cu Moldova. Un eşec al obţinerii Guvernului ar reprezenta sfârşitul actualui leadership al PNL.

FOTO: Nicuşor Dan va negocia direct cu Cioloş, peste capul PNL FOTO: NICU DÎRDÎIAC

UDMR merge cu valul

La fel cum au procedat la fiecare rundă de alegeri parlamentare după 1990, UDMR va aştepta să fie „peţit” de ambele blocuri politice şi va alege să intre la guvernare cu partidele care le vor asigura mai multe ministere precum şi avantaje legale pentru etnicii maghiari.

Cheia învestirii Guvernului, la Klaus Iohannis

PSD susţine că negocierile de la Palatul Cotroceni, pentru nominalizarea premierului, ar trebui să aibă loc între preşedinte şi partide abia după 20 decembrie, nu imediat după alegeri. Argumentul PSD este că mai întâi trebuie validat noul Parlament şi apoi poate fi stabilită o majoritate politică, cât mai exactă, care să meargă la Cotroceni cu un nume de premier. „Cred ca între Crăciun şi Anul Nou putem discuta de votarea Guvernului”, a spus Liviu Dragnea.

Liberalii văd o păcăleală

Tabăra dreptei va accepta programul pe care îl va decide preşedintele Klaus Iohannis, indiferent care va fi acesta. Liberalii reclamă în schimb faptul că dorința PSD de a amâna consultările la Cotroceni ascunde intenția acestuia de a modifica Legea organizării Guvernului, prin elimininarea interdicției ca o persoană condamnată să facă parte din Guvern, astfel încât Liviu Dragnea să poată fi premier.

Planul lui Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că îşi doreşte „un Guvern direct din prima”, care să nu pice în Parlament şi să întrunească o majoritate, dar nu a explicat şi cum vrea să cheme partidele la consultări. Deşi nu a exclus varianta unui guvern PNL-PSD, şeful statului a spus că nu crede „în soluţii de tip guvern de uniune naţională”, pentru că atâta vreme cât toate partidele sunt la guvernare „e imposibil de văzut în ce direcţie se îndreaptă viitorul guvern” şi o asemenea formulă apare doar în „situaţii excepţionale”, aşa cum a fost cabinetul tehnocrat învestit după tragedia din Colectiv.

Constituţia prevede că preşedintele desemnează un premier, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor din Parlament. În termen de 10 zile de la desemnarea premierului, Parlamentul trebuie să voteze noul Guvern.