Americanii cu drept de vot au de ales între republicanul Donald Trump și candidata democraților, Hillary Clinton. Noul șef al celui mai puternic stat din lume își va prelua oficial mandatul pe 20 ianuarie 2017 și îi va lua locul lui Barack Obama, care își va fi dus la bun sfârșit cele două mandate.

Obama lasă în urma sa multe chestiuni ”în aer”, asupra cărora Justiția americană nu și-a spus încă ultimul cuvânt.

Când preşedintele Barack Obama va pleca, după opt ani, de la Casa Albă, multe dintre principalele sale iniţiative, blocate nu de puține ori de un Congres majoritar republican, vor continua să depindă de justiţie. Asta înseamnă că tribunalele americane şi succesorul lui Obama îi vor influenţa major moştenirea actualului șef de stat american, scrie agenția Reuters într-o analiză preluată de news.ro.

În prezent, sunt pe rol contestări în justiţie din partea unor state guvernate de către republicani şi din partea grupuri de afaceri cu privire la legea sănătăţii, planul de luptă împotriva modificărilor climatice, o iniţiativă majoră în domeniul imigraţiei, politica referitoare la drepturile persoanelor transgen, reglementările cu privire la un "Internet neutru", plata orelor suplimentare şi altele.

Obama, care s-a confruntat în cea mai mare parte a preşedinţiei sale piedici ale Congresului controlat de republicani, i-a ocolit pe congresmeni şi a recurs la puterea executivă.

"În pofida faptului că deţin majoritatea în ambele camere ale Congresului, republicanii au refuzat să guverneze. În schimb, acest Partid Republican litigios s-a repezit în tribunale cu procese politice", declara Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Dacă va câștiga duelul cu Trump, Hillary Clinton, susţinută de Obama în cursa ei la Casa Albă, urmează să lase ca atare sau să extindă unele dintre iniţiativele acestuia şi să le apere în instanţă pe cele atacate.

Donald Trump, în cazul în care va fi ales, a promis că va abroga rapid ordinele executive ale lui Obama. Însă abrogarea unor reglementări vaste ca cele cu privire la emisiile centralelor electrice, este un demers mai complicat.

"Acest lucru nu stă în vârful pixului", subliniază Sean Donahue, un avocat care reprezintă grupuri de mediu ce au susţinut reglementările administraţiei Obama cunoscute sub numele de "Clean Power Plan".

Trump va fi nevoit să parcurgă un nou şi lung proces decizional, subliniază unii experţi.

Pe de altă parte, Republicani, precum şi anumite grupuri conservatoare, au declanşat numeroase proceduri judiciare împotriva Affordable Care Act din 2010, cunoscut sub numele de Obamacare. Curtea Supremă s-a pronunţat în 2012 şi 2015 în favoarea acestei reforme a lui Obama.

Într-o altă chestiune disputată peste ocean, administraţia face demersuri să relanseze, într-un tribunal federal din Texas, un ordin executiv prin care Obama încearcă să împiedice deportarea a milioane de imigranţi ilegali şi să le acorde permise de muncă.

Această acţiune în justiţie, contestată de Texas şi alte state, a fost blocată în tribunale. Curtea Supremă, cu un vot egal (de patru la patru) a menţinut hotărâri ale unor instanţe inferioare care blochează planul, iar în octombrie a refuzat să reanalizeze cazul.

Alte reglementări promovate de Obama au fost atacate de grupuri de afaceri. O Curte federală a menţinut reglementările cu privire la "Internetul neutru". Cazul se află în apel.

În fine, o altă chestiune complicată, care va fi soluționată după plecarea lui Barack Obama de la Casa Albă, este cea legată de plata orelor suplimentare. În septembrie, state şi grupuri de afaceri au contestat o reglementare a administraţiei cu privire la această lege. Cazul va fi soluţionat însă abia după ce Obama va fi înlocuit la Casa Albă.

Potrivit Constituției SUA, preşedintele este ales o dată la 4 ani, în fiecare an bisect, pentru un mandat de patru ani. Nu e ales direct de cetăţeni, ci de către un Colegiu Electoral, iar procesul este unul îndelungat.

Cum ajunge în funcţie cel mai puternic om din lume

Cetăţenii merg la urne pentru a-și alege președintele în prima marți după prima zi de luni din noiembrie. Alegătorul votează pentru un candidat la președinție și pentru unul la vicepreședinție, dar aleg astfel o listă de Mari Electori care reprezintă un partid saul altul. După numărarea voturilor alegătorilor, procesul se mută la Colegiul Electoral.

Colegiul Electoral este format din Mari Electori - desemnaţi  pentru a-și exprima voturile pentru președinte și vicepreședinte în numele cetățenilor statului respectiv. Procesul de alegere a electorilor diferă de la stat la stat, însă, de obicei, partidele politice îi numesc pe electori la convențiile partidului.  Astfel, alegătorii din fiecare stat, care își dau votul pentru un anumit candidat (la președinție și la vicepreședinție),  aleg implicit lista cu Electori.

Marii Electori nu pot fi senatori sau membri ai Camerei Reprezentanților ai SUA. Ei votează în capitala fiecărui stat în a treia zi de luni din decembrie după alegeri. 25 de state şi Washington DC îi obligă prin lege pe Marii Electori să voteze la fel ca electoratul din statul lor, dar alte 25 de state nu prevăd nimic prin lege pentru acest vot. De-a lungul istoriei, Marii Electori au votat în 99% din cazuri așa cum a votat și electoratul din statul lor.

Numărul electorilor din fiecare stat este egal cu numărul reprezentanților statului respectiv în Senat (câte doi senatori de fiecare stat, 100 în total) și Camera Reprezentanților (435 membri), iar Districtul Columbia are trei electori.

După numărul de electori din Colegiu, cele mai importante state sunt California (55), Texas (34), New York (31), Florida (27), Illinois și Pennsylvania (câte 21 de electori), Ohio (20), Michigan (17), Georgia și New Jersey (câte 15), Virginia (13), Massachusetts (12) și Indiana, Missouri, Tennesse și Washington cu câte 11 electori. Capitala federală, Washington DC, care nu e reprezentată în Congres, are dreptul la trei Mari Electori, la fel cum au cele mai mici state.

În total, în Colegiul Electoral sunt 538 de voturi. Un candidat pentru președinție trebuie să obțină 270 pentru a câștiga (o majoritate simplă). Toate statele, în afară Nebraska și Maine (care distribuie votul electoral în mod proporțional între candidați, în funcție de procentajul de sufragii obținut de fiecare), au un sistem "winner-takes-all" ("câștigătorul ia totul"). Prin acest sistem, candidatului care obține majoritatea voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile Electorilor din statul respectiv. Odată ce un candidat are majoritatea în toate statele, rezultatul poate fi deja anticipat.

Toţi vor să se termine mai repede

Ziariştii din Statele Unite care au monitorizat competiţia pentru Casa Albă sunt convinşi că americanii s-au săturat. Mai mult, niciunul dintre cei doi candidaţi importanţi nu este pe placul alegătorilor, scrie siteul Televiziunii române, stiri.tvr.ro

James Taranto, jurnalist la Wall Street Journal: "Cred că sentimentul anti-establishment este puternic în ambele partide. Am fost la amândouă convenţiile şi cel mai fascinant a fost că ambii candidaţi de pe locul al doilea, Bernie Sanders şi Ted Cruz, au fost huiduiţi. Din motive diferite: Cruz pentru că a refuzat să-l susţină pe cel monimalizat de partid, deşi mai târziu a făcut-o, Sanders pentru că a acceptat. Aceasta sugerează că există o divizare puternică în ambele partide".

Gersh Kuntzman, jurnalist la The New York Daily News: "Americanii sunt sătui de aceste alegeri. În mare măsură din cauza campaniei lui Donald Trump care a fost permanent una negativă şi a încălcat multe din normele politice americane. Hillary a avut o campanie clasică, dar şi ea este o figură neplăcută. De aceea, toţi vor să se termine mai repede."

Surse: rfi.ro, stiri.tvr.ro, agerpres.ro