La inițiativa fostului ofi țer SPP, deputatul Ștefan Burlacu, parlamentarii au adoptat modificarea și completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor. Printre principalele modificări se numără înlăturarea răspunderii penale și materiale a polițiștilor, jandarmilor sau altor lucrători din domeniul ordinii publice și siguranței naționale care trag respectând legea

Parlamentul a adoptat, marţi, un proiect de modificare şi completare a legii privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor prin care se înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale în cazul uzului de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege.

Legii 17 din 1996 i s-a adăugat un nou articol în care se spune: „Uzul de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale”.

În noua lege se regăsesc şi completări ale situaţiei în care persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de armă, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare. Mai mult, a fost introdusă şi situaţia în care se poate renunţa la somaţie înainte de a se executa foc.

S-a instaurat o practică unitară

Iniţiatorul legii, deputatul Ştefan Burlacu, spune, în Expunerea de motive, că prin legea 295 din 2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, republicată în 2014, se specifică încă din primul articol că prevederile ei „nu se aplică operaţiunilor cu arme şi muniţii efectuate de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice”. Pentru fiecare din aceste instituţii, până acum se stabileau norme proprii prin legile speciale care reglementează atribuţiile acestora, ceea ce ducea la probleme în situaţiile în care acestea trebuiau să colaboreze.

FOTO: situații excepționale, precum atentate teroriste sau protecția unui demnitar, care necesită intervenția rapidă, se poate trage fără somație FOTO: SPP

Noutăţile legii

Potrivit modificărilor operate uzul de armă se va face „pentru imobilizarea unei persoane care amenință cu comiterea cu violență a unei fapte prevăzute de legea penală sau care, după comiterea acesteia, nu se supune imobilizării, somațiilor sau încearcă să fugă, iar rămânerea acesteia în stare de libertate poate pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor”.

„Stai, stai că trag!”

Potrivit art.49, „uzul de armă se face numai după somaţia legală. Somația se face prin cuvintele: „Stai, stai că trag!”. În caz de nesupunere, se somează prin tragerea focului de armă în plan vertical sau într- o altă direcţie presupus sigură care să nu pericliteze viaţa, integritatea corporală sau bunurile oricărei persoane.

În cazul în care, după executarea somației legale, persoana în cauză nu se supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia (…) numai după ce s-a repetat de trei ori, la intervale de timp suficiente pentru dispersarea participanților, somația: Părăsiți....., vom folosi arme de foc!”.

Când se trage fără somaţie

„Se poate face uz de armă fără somaţie, dacă lipsește timpul necesar pentru aceasta. În cazul folosirii armelor împotriva mijloacelor de transport, focul se execută asupra pneurilor sau componentelor ce asigură deplasarea, în scopul imobilizării acestora”, se arată în lege.

Situaţii în care uzul de armă este interzis

Potrivit legii, se interzice uzul de armă în următoarele cazuri: 1. în situaţia în care s-ar viola, în mod intenționat, teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin. 2. împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepția cazurilor în care se înfăptuiesc un atac armat izolat sau în grup, care pune în pericol viața sau integritatea corporală a unei persoane.

FOTO:Soarta tirului sportiv din România depinde de o hotărâre de guvern

Regimul armelor, înăsprit în UE după atentatele teroriste

La scurt timp după atentatele teroriste de la Bruxeless și Paris, Comisia Europeană (CE) a adoptat o serie de reglementări menite să clarifice controlul armelor de foc. Conform noilor reglementări, adoptate pe 10 iunie, ce urmează a fi supuse la vot în Parlamentul European, țările UE vor fi obligate să introducă mecanisme de control mai dreastice pentru armele cu muniție oarbă, pentru prevenirea transformării lor în arme cu muniție activă.

Cu toate acestea, propunerea de revizuire a Directivei CE a generat o serie de îngrijorări legate de redactarea inadecvată şi posibile consecințe pentru cei care respectă legea. Propunerea CE ar fi adăugat multe arme de foc, utilizate în mod legal de către vânători sau practicanți ai tirului sportiv, pe lista celor din „Categoria A”, interzise uzului civil. Așa că textul transmis Parlamentului European propune să se dea posibilitatea Statelor Membre de a îi excepta pe aceştia, cu condiţia să fie membri ai unui club de tir sportiv recunoscut, care participă la competiţii.

Tirul sportiv, în pericol

Problemele ridicate la nivelul CE se pot răsfrânge și asupra tirului sportiv din țara. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în dezbatere publică propunerile de aprobare, prin hotărâre de guvern, a normelor de aplicare a Legii 295/2004, privind regimul armelor și munițiilor. Forma propusă, însă, îngroapă, practic, tirul sportiv și dezavantajează instructorii. În plus, normele propuse nu respectă exact ceea ce au reclamat și practicanții de tir CE.

În ediția de mâine puteți citi explicațiile unor specialiști și sportivi, deopotrivă, care au dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, lacunele grave regăsite în forma proiectului propus spre aprobare Guvernului României.