Ministerul Finanţelor Publice a făcut, în acest an, plăţi de peste 636 de milioane de lei cu titlu de despăgubiri pentru persoanele cărora le-au fost luate abuziv proprietăţile de către regimul comunist.

 Problema este că mare parte din acești bani nu ajung la adevărații proprietari, ci la samsarii de drepturi litigioase.

De obicei, proprietarii și urmașii de drept au fost „făcuți” prin cumpărarea de drepturi litigioase. Și asta doar pentru că statul nu le-a dat ce li se cuvenea, ținându-i agățați zeci de ani în nenumărate procese, până au cedat nervos, ori nu au mai avut bani de avocați și taxe de timbru, vânzând, ca ultimă soluție drepturile litigioase pe sume de nimic samsarilor cu pile la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și în Justiție. De altfel, în ultimii ani mai mulți dintre șefii care au trecut pe la conducerea ANRP au fost reținuți și arestați de procurori. Cei mai mulți dintre angajații ANRP știau care sunt cesionarii de drepturi litigioase protejați, arată procurorii DNA în rechizitoriul din dosarul în care este judecat deputatul Ioan Oltean, considerat sforarul afacerilor cu drepturi litigioase.

Conducerea ANRP este asigurată de președintele George Băeșu și vicepreședinții Sorin Lazăr, Alexandru Bala și Claudița Selavărdeanu

Legea e strâmbă sau judecata nu e dreaptă?

Numai în luna august, statul a plătit 256 de milioane de lei despăgubiri pentru drepturi litigioase câştigate în instanţă, pentru proprietăţi confiscate de regimul comunist. Dosarele despre care vorbim sunt foarte cunoscute şi au intrat inclusiv în vizorul DNA şi al Corpului de Control al Premierului. Plăţile vin în contextul în care apar tot mai multe avertismente cu privire la trecerea pragului deficitului bugetar.

Deficitul stă să sară de 3% din PIB

Aceste plăţi care încarcă datoriile statului vin în contextul în care deficitul bugetar riscă să depăşească pragul de 3% din PIB, iar multe măsuri nu au fost aplicate sau au fost amânate din lipsă de bani. Un exemplu elocvent îl reprezintă gărzile suplimentare efectuate de medici, care se vor plăti nu mai devreme de 1 octombrie, tocmai din lipsă de resurse. Orice cheltuială pune presiune puternică pe deficit. De altfel, prioritizarea cheltuielilor este esenţială, spun specialiştii.

„Evaluarea” despăgubirilor e de competența DNA

Sumele plătite luna aceasta de stat ca despăgubire au fost stabilite de instanţă, în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive. În momentul în care ANRP primeşte aceste sentinţe este obligată să le pună în executare, a explicat, pentru Capital, George Băeşu, preşedintele instituţiei. „Valorile acestor despăgubiri sunt mari. Evaluarea lor poate ridica semne de întrebare. De altfel, au fost investigate atât de DNA cât şi de Corpul de Control al Premierului. Însă statul nu poate să intervină la sume. Ele sunt stabilite de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iar plăţile le face Ministerul de Finanţe, în tranşe, pentru respectivele dosare, încă din 2013”, spune George Băeşu, preşedintele ANRP. Potrivit acestuia, Comisia de la ANRP trebuie să pună în executare aceste hotărâri judecătoreşti. „Am avut spectrul falimentului personal în urmă cu circa doi ani pentru că nu am pus în executare titluri judecătoreşti. Asta din cauza amenzilor usturătoare de care eram pasibil”, a spus Băeşu.

Ministerul Finanțelor explică cum și de ce plătește

„Pentru transparenţa plăţilor titlurilor de plată efectuate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) s-a luat decizia publicării pe site-ul instituţiei noastre a titlurilor de plată (număr titlu de plată, serie titlu de plată, numărul şi data ordinului de plată precum şi numărul recipisei de consemnare necesar încasării banilor). Acest lucru se poate verifica pe pagina principală a site-ului Ministerului Finanțelor Publice la rubrica: Verificare despăgubiri ANRP”, a transmis ministerul de Finanţe, la solicitarea Capital.

Procedura este următoarea: ANRP transmite către Ministerul Finanţelor Publice titluri de plată ce conţin nume, cadrul legal în care se face plata şi suma ce trebuie achitată. Ministerul Finanțelor Publice are obligația ca, în maximum 180 de zile de la emiterea titlului, să facă plata. În situaţia în care în suma titlurilor de plată emise de către ANRP se regăseşte un titlu de plată cu valoare mare şi prin plata acestuia se depăşeşte disponibilul bugetar alocat cu această destinaţie, plata se efectuează doar pentru titlurile de plată emise anterior acestuia şi nici nu se introduc la plată titlurile emise ulterior acestuia, chiar dacă valoarea lor este mai mică şi s-ar încadra în disponibilul bugetar de la acea dată.

„Atragem atenția asupra faptului că orice întârziere a plății titlurilor de plată poate conduce la executarea silită și implicit la creșterea cheltuielilor ocazionate de executare”, mai spun oficialii MFP.

„Precizăm că, Ministerul Finanţelor Publice a făcut în acest an plăţi de peste 636 de milioane de lei cu titlu de despăgubiri pentru persoanele cărora le-au fost luate abuziv proprietăţile. Menţionăm că astfel de plăţi se fac constant, de la începutul anului 2014 până în prezent”, mai spune comunicatul MFP.

500 de petiții anual

Aceste sume au fost bugetate încă de la începutul anului, potrivit MFP. „De asemenea, precizăm că, în situaţia în care ANRP a emis titlurile de plată (un exemplar al acestuia este transmis titularului şi unul MFP), beneficiarii titlurilor de plată transmit zilnic petiții în care solicită plata cu celeritate a titlurilor de plată sau solicită acest lucru telefonic. Anual s-au primit şi soluţionat peste 500 petiţii cu acest conţinut”, se regăseşte în răspunsul Finanțelor.

Stadiul soluționării dosarelor la 10 august 2016

La Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) au fost înregistrate 29.857 dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar. Dintre acestea, au fost soluționate până în prezent 19.382 de dosare. Alte 4.529 de dosare au trecut de etapa analizării și, pe măsura completării lor cu documentele solicitate, vor fi introduse pe ordinea de zi a C.N.C.I. în vederea emiterii deciziei de compensare/ validare parțială/invalidare. 3.200 de dosare au fost returnate de Secretariat autorităților locale. După apariția Legii nr. 165/2013, dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar se lucrează în ordinea strictă a numărului de înregistrare. Până la data de 10.08.2016, au fost repartizate consilierilor, spre analiză, dosarele înregistrate până la numărul 28.500. Pe Legea 10, până la data de 10.08.2016, la Secretariatul C.N.C.I. au fost înregistrate 60.133 de dosare. Până în prezent au fost soluţionate 19.573 de dosare.

Top 10 despăgubiri în luna august 2016. Nepotul lui Becali, premiul I cu coroniță la drepturi litigioase

● Locul 1. Cel mai cunoscut caz este al nepotului lui Gigi Becali, Vasile Geambazi, care a primit luna aceasta 59,5 milioane de lei de la statul român, după ce a cumpărat drepturi litigioase de la foştii proprietari. În acest caz este vorba de un teren din judeţul Ilfov pentru care a obţinut o despăgubire de 70 de milioane de euro prin decizie a Înaltei Curţi.

FOTO: Gigi Becali

De fapt, drepturile litigioase au fost cumpărate de unchiul său, Gigi Becali dar, potrivit propriilor declarații, au fost trecute pe numele nepotului său, pentru ca un „necunoscut”să facă solicitarea de despăgubire în instanță, și nu un personaj „celebru”, precum binecunoscutul latifundiar.

● Locul 2. Un alt client al despăgubirilor este Steven Ausnit, care a primit chiar la începutul lui august 25,48 milioane de lei de la statul român. Steven Ausnit, 92 de ani, fiul celebrului industriaş interbelic Max Ausnit, a recuperat mai multe proprietăţi de la stat, pe lângă bani. Dintre acestea, cea mai cunoscută este un palat din București pe care i l-a vândut, în două zile, lui Gigi Becali. Tatăl său, Max Ausnit a fost acţionar la cea mai mare companie din România interbelică: Uzinele şi Domeniile Reşiţa, care avea, în 1938, peste 16.600 de angajaţi şi cel mai mare capital social. Împreună cu fratele său, Edgar, deţinea societatea Titan-Nădrag- Călan, cu peste 4.900 angajaţi.

FOTO:Vasile Geambazi

● Locul 3. Gimeno Martinez Nuria, soţia lui Robert Ausnit, celălalt fiu al lui Max Ausnit a primit tot 25,48 milioane de lei.

● Locul 4. Dan Constantin Grigoriu, o figură controversată, a primit, din cei 20 de milioane de euro câştigaţi în instanţă, tranşa de 17,68 mil. lei (3,9 mil. euro). Grigoriu a revendicat 10 hectare de teren în zona Aeroportului Otopeni, după ce a cumpărat drepturile litigioase în 2008. Personajul este deja celebru pentru mai multe dosare de fraudă şi corupţie, printre care „Afacerea Jimbolia” şi „Devalizarea Bancorex”.

● Locul 5. Compania Textila Oltul SA a încasat o tranşă de 17,8 milioane de lei, în două decizii definitive. În 1999, avocaţii firmei belgiene Drapantex, acţionar majoritar Textila Oltul, au solicitat titluri de despăgubire în schimbul imobilelor preluate de stat înainte de privatizare. Avocații societății s-au adresat Curții de Apel București și au acționat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant al statului, solicitând despăgubiri. Instanţa a dat câştig de cauză firmei, dar decizia a fost atacată prin recurs de către reprezentanţii ministerului. Curtea de Apel a obligat MFP să despăgubească Textila Oltul cu suma de 21,8 milioane euro, ca „măsuri reparatorii în echivalent”.

● Locul 6. Mircea Busuioceanu, un român stabilit în Canada, a băgat în buzunar zilele trecute 7,6 milioane de lei. Acesta trebuie să primească în total 8 milioane de euro. Cererea sa a fost contestată în 2014 de ANRP, însă, fără succes.

● Locul 7. Georgel Mihail Gutică a primit suma de 3,2 milioane de lei.

● Locul 8. Michaela Mândra Grozăvescu a luat 3,18 mil. lei.

● Locul 9. Enache Nacu a primit 3,05 mil. lei.

● Locul 10. Claudia Agatha Maria Bart a încasat 2,7 mil. lei.

Cum ar „merge” treaba la ANRP

Doi vicepreședinți ai ANRP ar fi validat dosarele de despăgubiri ale lui Vasile Geambazi pe vremea când erau mari și tari la Prefectura Ilfov. Apoi, ajunși membri ai CNCI au aprobat dosarele, fără a-și face probleme că ar putea fi în conflict de interese.

Concret, în cazul lui Geambazi, sentința instanței dispune emiterea titlului de despăgubire conform raportului de evaluare stabilit în dosarul de despăgubire, după expirarea termenului prevăzut de OUG 4 din 2012. La expirarea acestui termen era în vigoare Legea 165 din 2013. Ca atare, susțin surse din ANRP, lui Geambazi trebuia să i se emită un titlu de compensare în puncte, conform articolului 21 din Legea 165. Mai mult, trebuia să i se aplice coeficientul de 85% prevăzut în cazul cesionarilor de articolul 24 al aceleiași legi. Or, CNCI i-a emis lui Geambazi titlul de despăgubire în bani.

Aceleași surse susțin că dosarul lui Vasile Geambazi este singurul în care CNCI a dispus emiterea unui titlu de despăgubire în bani. În toate celelalte dosare în care există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, CNCI s-a raportat la legea în vigoare, 165 din 2013: emiterea unui titlu de compensare în puncte și aplicarea coeficientului de 85% în cazul cesionarilor, sau invalidarea.

Recurs de ochii lumii

Recursul făcut de ANRP împotriva hotărârii judecătorești pronunțată inițial în cazul Geambazi ar fi fost făcut mai mult formal. Sursele noastre susțin că instanței nu i s-ar fi adus la cunoștință că la dosarul de despăgubire mai existau două rapoarte de evaluare, unul de 19 milioane de euro, iar altul de 45 milioane de euro, așa că judecătorii au aprobat raportul de 70 milioane de euro. Mai mult, instanța nu ar fi fost informată de ANRP că evaluarea era făcută în 2010, deși ea s-a pronunțat în 2013 când valoarea de piață a terenului era alta.

Un lucru demn de știut, susțin sursele „Evenimentului zilei”, este că în baza de date a ANRP mai există dosare aparținând lui Gigi Becali și altor persoane influente, cele mai multe din Ilfov, care nu au fost făcute niciodată publice și nu apar în niciunul din topurile Autorității.