S-a măritat din dragoste cu un rege fugar. Nici Papa de la Roma nu i-a vrut împreună și au trăit nedespărțiți 68 de ani

Va rămâne în memoria românilor drept Regina care primea colindătorii veniți cu săniile de Crăciun, la castelul de la Săvârșin, cea care deschidea porțile Palatului Elisabeta pentru oamenii de rând și care se potrivea perfect în decorul fastuos al Peleșului sau al Catedralei Westminster, atunci când, la brațul regelui său a participat, în 2011, la cununia prințului William. Dar ea va rămâne în memoria noastră și ca o femeie simplă, care a fost vânzătoare de flori în America și șoferiță pe o ambulanță militară, în război, sau ca femeia speriată de moarte, în anii ‘90, atunci când oamenii lui Ion Iliescu i-au alungat din țara unde trebuiau să fie regi.

Principesa Ana de Bourbon- Parma – cunoscută la noi în țară îndeobște sub apelativul de „Regina Ana”, dar pe numele său din actele de stare civilă Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite – s-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, și a murit pe 1 august 2016, întrun spital din Morges, Elveția. Tatăl ei a fost prințul René de Bourbon-Parma și mamă, prințesa Margaret a Danemarcei. Ea fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei – pe linie maternă și Miguel I al Portugaliei – pe linie paternă. Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat activ la cel de-al II-lea Război Mondial, pe linie medicală, cu rezultate meritorii, dar nu extraordinare.

N-a fost încoronată regină niciodată

Ana l-a cunoscut pe regele Mihai al României la un eveniment monden din preajma nunții principesei Elisabeta a Marii Britanii – actuala Regină a Regatului Unit al Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul lui Petru Groza nu și-a dat acordul la căsătorie, mai mult ca o șicană politică și ca represealii la „greva regală”, prin care Regele Mihai I refuza să semneze edictele comuniste și l-a forțat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947.

Cei doi s-au căsătorit anul următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. Atât în cercurile monarhiste cât și în familia regală a României ea a fost cunoscută sub titlul de Regina Ana, supușii declarați ai Regelui Mihai adresându-ise cu apelativul Majestatea Sa, cu toate că Ana de Bourbon- Parma nu a fost niciodată încoronată, iar căsătoria cu Mihai I de Hohenzollern s-a petrecut după ce acesta a abdicat de la tronul României.

Vânzătoare în America și șofer pe o ambulanță în război

Principesa Ana și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson’s School of Design, în perioada 1940-1943, și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându- se voluntar alături de Forțele Franceze Libere – trupele de sub comanda generalului Charles de Gaulle. A participat activ la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.

Un coup de foudre cu Regele Mihai

Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii – unde Regele Mihai I era oaspete de onoare dar, în acele zile, vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra, unde s-a cunoscut cu Regele Mihai. Moment despre care își amintea râzând, ca fiind stânjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, regele Mihai al României... Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat“.

Papa Pius al XII-lea s-a opus căsătoriei Anei cu Regele Mihai

S-au plăcut și s-au luat… Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, însă, la 30 decembrie 1947, a survenit abdicarea forțată a acestuia. În martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât acestuia, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română. Cetățenie pe care regina Ana nu avut-o niciodată.

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon- Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. În acel moment o astfel de dispensă era luată în considerație numai dacă soțul/ soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune, din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești, care prevedea expres ca moștenitorii tronului să fie creștiniortodocși.

Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena, însoțită de mama miresei, principesa Margareta a Danemarcei, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind chiar cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa. Motivul invocat a fost cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, ortodox prin naștere, care nu și-a respectat promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică.

Părinții miresei au avut interzis la nunta fiicei lor

Dar cei doi îndrăgostiți nu au renunțat la planurile lor maritale. Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându- le părinților miresei să participle la ceremonie. În aceste circumstanțe, familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, el fiind cel care a condus mireasa la altar.

La ceremonie au fost prezenți, în principal, doar persoane cu sânge albastru de religie ortodoxă, printre care: regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei și regele Paul al Greciei – ca gazde ale evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude mai puțin apropiate miresei din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol al II-lea și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment, însă nu au fost invitați la nuntă.

Viața în exil și venirea în România

La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția. Aici, au trăit greu, în ciuda propagandei comuniste care spunea că duc o viață de huzur. S-au întreținut din banii câștigați de Regele Mihai de pe urma muncii de mecanic auto și, mai târziu, de pilot de încercare. Revenirea în țară a Regelui, după 1989, a fost un prilej de alte încercări grele pentru cuplul regal. Natural, Ana a fost percepută de oameni drept regina Regelui său. Regina Ana nu a învățat și nu a vorbit nicodată românește. Dumnezeu s-o odihnească!