Comisarul Traian Berbeceanu a fost achitat de prima instanță în dosarul „fabricat” de fostul procuror-Șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, acesta din urmă fiind condamnat la 7 ani de închisoare. EVZ prezintă cronologia unui caz care a pus două structuri puternice pe poziții antagonice

Pe 23 octombrie 2013 izbucnea unul dintre cele mai mari scandaluri cu care s-a confruntat justiția din România, în ultimii 20 de ani. Un polițist cu rezultate spectaculoase era ridicat de acasă, reținut și propus pentru arestare preventivă. Traian Berbeceanu spunea din capul locului: „E o mârșăvie. Nu bănuiesc, știu (cine a făcuto – n.r.)”. A fost arestat 33 de zile, eliberat, trecut pe „linie moartă” în cadrul Poliției, iar săptămâna trecută completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate. Decizia nu este definitivă.

23 octombrie 2013. Disde- dimineață, în Deva, mai toți jurnaliștii află că au loc percheziții la apartamentul lui Traian Berbeceanu. Vestea era aproape șocantă: Berbeceanu, polițistul care a anihilat grupări interlope din Deva și Valea Jiului, apoi, ca șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Alba a deferit justiției zeci de infractori periculoși din mai multe județe, a ajuns „suspect”. După câteva ore de așteptări, Traian Berbeceanu iese din bloc, escortat de mascați și spune scurt: „Este cea mai mare mârșăvie pe care am văzut-o în viața mea”.

„Nu bănuiesc, știu!”

Urmează o a doua percheziție, la domiciliul părinților săi dintr-un sat de lângă Deva. Berbeceanu se oprește în fața jurnaliștilor și declară: „Sunt un polițist cinstit, care și-a făcut datoria. Asistați la cea mai mare mârșăvie și nemernicie pe care am pățit-o eu în 20 de ani de când lucrez în poliție. Aveți încredere că o să fie bine și o să iasă adevărul la iveală. Nu pot să comentez acum legat de cine ar putea sta în spatele acestui demers, ci la momentul potrivit. Persoane pe care de-a lungul timpului le-am cercetat în stare de arest pentru infracțiuni deosebit de grave, persoane care au societăți comerciale, care au dosare penale și sunt forțate să depună denunțuri calomnioase împotriva mea și a ofițerilor mei și, bineînțeles, sprijinite de structuri ale statului care lucrează împotriva noastră, din păcate. (...) O să aflați în curând foarte multe detalii. Nu știu dacă o să reușesc să lămuresc cum stau lucrurile, de fapt, la audieri, dar am totală încredere că o să le lămuresc în instanță și că cei care au făcut mârșăviile astea or să plătească cu vârf și îndesat”.

DIICOT l-a acuzat pe Berbeceanu că în 2012, pe vremea când se afla la șefia BCCO Alba, l-ar fi anunțat pe un inculpat că vor avea loc percheziții

Apoi este dus la Alba Iulia, unde este așteptat de alt grup de reporteri, aici face cam aceeași declarație, doar că, la întrebarea „Bănuiți cine se află în spatele acțiunii?, Berbeceanu răspunde: „Nu bănuiesc, știu!”.

Mai târziu, este transmis și un comunicat al DIICOT în care Traian Berbeceanu era acuzat că ar fi favorizat câțiva oameni de afaceri care se aflau în vizorul procurorilor pentru o serie de infracțiuni, în special economice. Comunicatul a fost preluat „pe nemestecate” de o parte a presei centrale, care a luat de bun doar ce a spus DIICOT-ul. „Prezumția de vinovăție” cu care mare parte din presă îi tratează mai ales pe politicienii anchetați s-a activat și-n cazul lui Berbeceanu, deși acesta este un polițist care, până la acel moment, s-a luptat atât cu infractori periculoși cât și cu oameni cu funcții în instituții ale statului.

Ce acuzații i-a adus DIICOT lui Berbeceanu

Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de șef al BCCO Alba Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracțional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupețiu și alte persoane, Berbeceanu ar fi primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Mașina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soții Gheorghe și Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date și informații privitoare la cercetarea acestora. Prin decizia din 29 iunie, Berbeceanu a fost achitat de aceste acuzații.

Scrisoarea care a răscolit sistemul

Traian Berbeceanu ajunge în arest preventiv, în data de 24 octombrie 2013. La Deva au loc manifestări publice spontane. Localnicii, mulți dintre ei oameni simpli, își arată indignarea față de situație.

Pe 3 noiembrie, în spațiul public apare o scrisoare atribuită lui Traian Berbeceanu, în care acesta arăta, din nou, că se află după gratii în baza unui dosar „fabricat”. La începutul textului , polițiștii erau îndemnați să nu mai desfășoare activități specifice, pentru că se pot trezi în aceeași situație: „Asupra mea și a echipei pe care o conduc se desfășoară o acțiune mârșavă de mari proporții, organizată și coordonată de procurori ai DIICOT și ofițeri ai Serviciilor de informații (...) Vă recomand cu toată răspunderea să nu mai desfășurați activități informativ – operative, acțiuni, prinderi în flagrant, întâlniri cu surse de informații, activități conspirate (audieri de martori cu identități protejate, activități cu investigatori sau colaboratori sub acoperire) pentru că riscați ca unii procurori mârșavi, ajutați de lucrători ai DIPI, la un moment dat să transforme totul în probe mincinoase împotriva voastră”.

În aceeași scrisoare, Berbeceanu reclama faptul că subcomisarul Alin Muntean (aflat în sub ordinea sa, pe care refuzase să-l numească șef al unui serviciu din cadrul BCCOA) și procurorul Nicolaie Cean, de la DIICOT – Serviciul teritorial Alba, ar fi comis nereguli grave în câteva dosare, arătând că i-a comunicat aceste lucruri procurorului – șef Ioan Mureșan, precizându-i că intenționează să le aducă și la cunoștința structurilor superioare.

Trimiși în judecată în aceeași zi

Berbeceanu este eliberat din arest pe 26 noiembrie 2013 și este întâmpinat la Deva ca un adevărat erou. În martie 2014, DNA anunță că cei trei încriminați de scrisoarea atribuită lui Traian Berbeceanu sunt cercetați, practic, pentru „fabricarea” dosarului care-l viza pe comisarul de poliție.

Procurorul Mureșan Ioan era acuzat de abuz în serviciu, represiune nedreaptă și fals intelectual, procurorul Nicolaie Cean era acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, iar ofițerul de poliție judiciară Alin Muntean era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată, complicitate la represiune nedreaptă.

„Acum, nu-mi doresc nimic mai mult decât să mă întorc la colegii mei de BCCO. Sper ca nicio persoană cinstită din România să nu mai pățească ce am pățit eu”, a declarat Berbeceanu, pentru EVZ.

Pe scurt, procurorii DNA susțineau că cei trei au încercat să determine mai mulți martori, printre care și indivizi cercetați de Berbeceanu, să facă declarații mincinoase despre fostul șef al BCCO Alba.

Acuzat de luare de mită

În mai 2014, DIICOT „plusează” anunțând că a extins urmărirea penală împotriva lui Berbeceanu pentru infracțiunile de luare de mită (o mașină despre care Berbeceanu scria încă din noiembrie 2013 că o cumpărase prin intermediul mecanicului său, fără să aibă habar cine era proprietarul), spălare de bani, fals și delapidare.

Pe 16 mai, DIICOT îl trimite în judecată pe Traian Berbeceanu. În aceeași zi, DNA îi trimite în judecată pe Ioan Mureșan, Nicolaie Cean și Alin Muntean.

Un proces-maraton

Câteva luni mai târziu, cele două dosare sunt conexate. Traian Berbeceanu devine și acuzat și parte vătămată. Sunt audiați peste 100 de martori, de la personaje din lumea interlopă și indivizi cercetați pentru infracțiuni economice, până la procurori, polițiști și angajați ai unor servicii de informații. Mulți martori susțin spusele lui Berbeceanu. Sentința instanței de fond de la Înalta Curte de Casație și Justiție este în acord cu cele susținute de Traian Berbeceanu încă de pe vremea în care se afla în arest: comisarul de poliție este achitat, Ioan Mureșan primește 7 ani de închisoare cu executare, Alin Muntean – 4 ani cu executare, Nicolaie Cean – 2 ani cu executare. În plus, cei trei ar trebui să-i plătească lui Berbeceanu 97.000 de lei reprezentând diferența salarială între funcția de șef al BCCOA și cea de angajat al Departamentului de Logistică al IPJ Hunedoara (post pe care a fost încadrat după eliberarea sa din arest) și 100.000 de euro daune morale. Decizia nu este definitivă. Foarte probabil, va fi atacată cu apel la completul de cinci judecători ÎCCJ. Pronunțarea unei sentințe definitive este așteptată pentru luna octombrie a acestui an.