Aleșii găsiți în conflict de interese înainte de 2013 vor fi absolviți de pedeapsă. Deși a fost un vot unanim, liderii principalelor partide - PSD și PNL - susțin că parlamentarii au votat de capul lor
Plenul reunit al celor două Camere, întrunit ieri într-una din ultimele ședințe înainte de vacanța de vară, a mai luat o decizie în interesul aleșilor. Cu 306 voturi „pentru” şi o abţinere, proiectul de lege care prevede că parlamentarii care şi-au angajat rudele la cabinet înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost adoptat.
Proiectul a fost iniţiat de deputaţii PSD Florin Iordache, Daniel Florea (în prezent primar al Sectorului 5) şi Marton Arpad (UDMR). Colegul celui din urmă, deputatul UDMR Mate Andras, este condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat soția la biroul sau parlamentar. Printre cei care și-au angajat rudele la Parlament înainte de 2013 se numără: deputații PSD Mădălin Voicu, Marian Neacşu, Florin Pâslaru, deputatul Bogdan Ciucă (ALDE), fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, Aledin Amet (minorități), William Brânză (PDL), Viorel Vasile Buda (PNL), Mircia Giurgiu (PSD), Pavel Horj (PNL), Dan Radu Zătreanu (PDL). În replică, ANI a anunțat că decizia Parlamentului, privind aprobarea proiectului de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese, nu afectează dosarele privind această infracţiune, pe rolul instanţelor fiind 29 de cauze. La rândul său, liderul PSD Liviu Dragnea a spus despre modificările privind angajarea rudelor parlamentarilor: că este „un demers nefericit”. „Atât i-a dus capul” , a comentat și Alina Gorghiu, despre colegii din PNL care au votat acest proiect.
Atac la Curtea Constituțională
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, ieri, Curtea Constituţională cu privire la Legea statutului aleşilor locali, care prevede că cei care au fost condamnaţi cu suspendare pentru fapte de corupţie nu îşi pierd mandatul. Șeful statului argumentează că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenţei CCR, dar şi principiilor statului de drept. „A permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor”, se arată în sesizare. Sesizarea CCR este ultima cale de atac, după ce Parlamentul a respins cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ.
FOTO:Klaus Iohannis
Recomandările noastre
