Acapararea terenurilor agricole ale României de către străini, în multe cazuri fonduri de investiţii, stârneşte tot mai multă îngrijorare între fermierii locali, care avertizează că peste câţiva ani se vor vedea şi consecinţele. Modificarea legii vânzării terenurilor este imperios necesară.

Potrivit unui studiu efectuat de Agrointelligence SISA, tranzacţiile cu terenuri pentru străini făcute prin notariat ajung la un milion de hectare, dar suprapunând statisticile, cifra ar fi mult mai mare, de circa 70% din suprafaţa arabilă.

"Când se va finaliza cadastrarea, s-ar putea să ne trezim că înstrăinarea e mult mai mare. Calculele noastre arată că 70% e deja vândut”, a declarat Mădălina Neacşu, preşedinte al Agrointelligence SISA, la o conferinţă organizată de publicaţia AgroStandard. Astfel, în realitate, cifra s-ar situa undeva la 5,6 milioane de hectare de teren arabil, dacă ţinem cont că suprafaţa totală e de circa 8 milioane.

Cine e în topul cumpărătorilor

Potrivit rapoartelor naţionale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor: italieni - 23,4%, nemţi – 15,5%, arabi – 10%, unguri – 8,2%, spanioli – 6,2%, austrieci – 6,1%, danezi – 4,5%, olandezi, greci, turci, precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

Străinii beneficiază de un sprijin consistent pentu cumpărarea de terenuri în România, precum dobânzi care tind spre zero la credite. 

Neexistând cadastrarea terenurilor agricole din România, ceea ce a făcut imposibilă acordarea titlurilor de proprietate, transferul terenurilor s-a realizat fără contracte notariale, aşa că situaţia reală va fi cunoscută după 2020, când se va finalize cadastrarea, notează publicaţia.

“Ultima sută de metri pe care s-ar mai putea face ceva”

“Consecinţele vânzării pământurilor în România se vor vedea”, a afirmat Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Potrivit acestuia, francezii, ungurii şi nemţii au prevăzut în Constituţie că pământurile sunt patrimoniu naţional şi nu un capital oarecare.

Potrivit acestuia, pentru a limita acapararea terenurilor, polonezii au scos o lege nouă care limitează vânzările către străini la maximum 2 hectare.  Aşa că modificarea Legii achiziţiei terenurilor agricole, cerută intens de fermieri în ultimul timp, trebuie să se facă urgent: “E ultima sută de metri, ultima oră de a discuta astfel de lucruri, în care se mai poate face ceva”.

“La ora asta, circa 70% din vânzările către firmele străine sunt cu fonduri de investiţii, care fac speculă cu teren sau îl dau în arendă”, a spus, la rândul său, Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. 

“Într-o zi, poporul ăsta o să moară de foame”

“E păcat că într-o zi poporul ăsta o să moară de foame. Bănci mari au luat terenuri mari şi le-au dat în arendă românilor. Vă daţi seama cum vine asta?”, ne-a declarat Mihai Petcu, crescător de vaci din Pantelimon. 

Alţi fermieri au declarat că pământul trebuie considerat o resursă naturală strategică. “Vom ajunge sclavi pe pământul nostru!”, “Vânzarea pământurilor înseamnă dispariţia suveranităţii României”, “Vinzi casa bunicilor, a părinţilor şi ajungi chiriaş al nimănui” – sunt opiniile exprimate legate de consecinţele vânzării masive a terenurilor agricole.