În România sunt aproximativ 150.000 de persoane care ar avea nevoie de îngrijiri paliative. Numai 7% beneficiază, însă, de acestea.

În general, este vorba de persoane (adulți și copii) care suferă de boli incurabile. Îngrijirea paliativă presupune o abordare nu numai de medicină clasică, ci și înțelegerea tuturor nevoilor pacientului.

Îngrijiri paliative înseamnă că se au în vedere nevoile fizice, cât și cele psiho-emoționale, sociale, spirituale. În România sunt aproximativ 150.000 de persoane care ar avea nevoie de îngrijiri paliative. Numai 7% beneficiază, însă, de acestea, a declarat Alexandru Pădureanu, directorul executiv al fundației Hospice Casa Speranței.

Doctorul Dan Malciolu, coordonatorul departamentului adulți de la centrul de îngrijiri paliative al Fundației Hospice Casa Speranței,  cea care a introdus în România conceptul de îngrijire paliativă,  ne spune ce înseamnă acest tip de îngrijire. „Paliație înseamnă, de fapt, atenuarea impactului pierderii.  Medicina curativă tratează până la un punct, dar în momentul în care, de exemplu, ai o leziune de menisc la genunchi  - ca să nu vorbim despre cancer – în momentul acela pierzi mobilitate, îți schimbi stilul de viață și ai niște pierderi. Pierderi care pot merge până la pierderea locului de muncă. Poate vei beneficia de o proteză oferită de medicina curativă, dar poate nu va fi în întregime funcțională și atunci, partea de pierdere ne revine nouă”. În  cazul bolilor cronice limitative  de viață și a bolii oncologice „ pierderile sunt pe mai multe planuri  și atunci noi încercăm să ușurăm suferința. Aceasta poate fi cauzată și de faptul că îți place ceea ce faci, profesia ta dar nu mai poți să o desfășori; sau îți schimba întregul univers ieșirea cu nepoții, nu mai poți, pentru că ai anumite simptome fizice. Îți limitezi ceea ce te definea pe tine ca om. Acești oameni e posibil să ajungă la noi și noi să ușurăm aceste situații a pacientului și a familiei”, a adăugat medicul Dan Malciolu.

De unde vin pacienții?

De unde vin acești pacienți? Unii vin din proprie inițiativă, pentru că au auzit că beneficiind de sprijin își vor putea continau viața mai îns iguranță și în demnitate. Alți pacienți vin chiar trimiși de clinici,  care se confruntă cu cazuri care au nevoie de tratament paliativ și atunci pacienții sau familia se adresează acestor specialiști. „Noi încercăm să le oferim ce li se potrivește mai bine: îngrijire la domiciliu, internarea în unitate cu paturi, un program susținut de vizite pe centrul de zi, eventual combinat cu kinetoterapia sau cu masaj pentru limfedem, integrarea în activități sociale care redau demnitatea persoanei. În funcție de nevoile particulare ale fiecăruia  încercăm să le oferirm ceea ce putem. Nu există un singur model”, spune dr. Dan Malciolu. Deocamdată, centrul din București al fundației se ocupă de adulți cu boli oncologice și la copii – boală cronică limitativă de viață.

Finanțări pentru servicii gratuite

Între 2014 și 2016, statul norvegian a finanțat cu 230.000 de euro îngrijirea paliativă a peste 1400 de bucureșteni care suferă de boli incurabile. HOSPICE Casa Speranței a anunțat încheierea proiectului Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii socio-medicale de îngrijire paliativă pentru pacienți cu boli amenințătoare de viață finanţat prin granturile SEE, 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.  Proiectul s-a desfășurat pe durata a peste doi ani, iar valoarea finanțării a fost de 231.751,09 de euro, alți 100.000 de euro fiind furnizați de fundație din surse proprii. Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei pentru reducerea disparităților economice și sociale și întărirea relațiilor bilaterale cu 16 țări membre UE din Europa Centrală și de Sud, precum și din zona baltică.

Pe perioada celor 26 de luni de derulare (martie 2014 – martie 2016), proiectul a asigurat finanțarea serviciilor de îngrijire pentru 1424 de persoane cu boli incurabile (adulți și copii)  prin centrul de îngrijire HOSPICE Casa Speranței din București. Nu doar pacienţii au beneficiat de serviciile organizației, ci și familiile acestora au primit sprijin pentru activitățile zilnice de îngrijire a pacientului, administrare a medicației și informare.

Proiectul a avut de asemenea și o importantă componentă educaţională, în cadrul căreia au fost instruiţi angajații noi ai Fundaţiei, angajații a patru Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) (din sectoarele 1, 3, 4 și 6), precum și elevii și profesorii a două școli postliceale sanitare partenere (Școala Postliceală Sanitară „Dr. Constantin Angelescu” și Școala Sanitară Postliceală „Carol Davila” din București).

Trebuie menționat că toate serviciile pe care le primesc pacienții care ajung la centru sunt gratuite.