Acuzaţia a fost făcută de chirurgul Florin Chirculescu. El a fost contrazis de preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, care apoi şi-a dat demisia

Scandalul a izbucnit sâmbătă când şeful secţiei de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar Bucureşti, Florin Chirculescu, a scris pe Facebook că îi este imputat, de CNAS, tratamentul în urgenţă al pacienţilor care nu sunt asiguraţi: „Stimată Casă de Asigurări de Sănătate, ai idee în ce hal mă încurci? Vine urgența, da? O internez. După aia vii tu, Casă de Asigurări de Sănătate, șimi umbli în foi. Și găsești niște neasigurați, care au fost urgențe și care, între timp, au fost tratați. Șimi impuți cheltuielile, mă ameninți că trebuie să plătesc eu, medicul curant, pentru că l-am tratat pe X, sau pe Y, care nu erau asigurați. Prin urmare, data viitoare când vine urgența, normal că mă uit să văd: e pacientul asigurat? Și dacă văd că nu e, ce fac, stimată Casă de Asigurări? Refuz urgența pentru că-mi invalidezi tu foaia? Dacă aș face așa, ar veni procurorii peste mine, și pe bună dreptate…”.

Ultima gogoriţă a lui Ciurchea dinaintea demisiei

Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, care luni a demisionat, l-a contrazis în aceeaşi zi pe medicul Chirculescu, spunând că, potrivit legislaţiei în vigoare, neasiguraţii beneficiază gratuit de un pachet minimal de servicii şi de asistenţă medicală de urgenţă. „Niciun medic nu a plătit niciun leu dacă a tratat un caz de urgenţă medicală, indiferent dacă pacientul a fost asigurat sau nu. Îl rog pe domnul doctor să îmi arate câte cazuri de urgenţă medicală pentru neasiguraţi a plătit domnia sa”, a precizat Ciurchea.

„Un neasigurat ar avea dreptul la ceea ce se cheamă un pachet minim de servicii - numai că nici Casa de Asigurări, nici Ministerul, nu l-au definit clar. Prim urmare, un neasigurat ia din banii pacienților corecți, care plătesc asigurările la timp. Nu mai spun că gaura neagră, cheltuielile cu neasigurații, ne costă și pe noi, angajații, și anume prin salarii mai mici”, medic Florin Chirculescu

CNAS nu crede că bărbaţii fac cancer de sân

Florin Chirculescu a revenit luni seara, tot pe Facebook, cu exemple concrete, aşa cum ceruse Ciurchea: „Niciun medic nu a fost pus să plătească pentru urgență, CNAS dixit. În regulă, înțeleg poziția CNAS, e omenească - să înțeleg, însă, că CNAS n-are habar de miile de servicii medicale (corecte!), pe care le-a invalidat în toată țara? Îmi cere exemple? Le dau numai două: un caz de cancer de sân, la bărbat, pe care CNAS l-a invalidat, motivând că un bărbat nu face cancer de sân - fapt care ne arată lipsa unor elementare cunoștințe medicale la angajații CNAS - și un caz cu Hemoglobină 6 și INR 8, care ne arată cam ce noțiuni despre urgențe au aceiași angajați ai CNAS. Nu încercați, stimată CNAS, să căutați respectivele cazuri printre foile mele, căci nu le veți găsi. Ceea ce dvs. nu pricepeți e că eu nu vorbesc doar în numele meu, ci în numele tuturor medicilor din țară, care ar râde în hohote de criteriile prin care leați invalidat cazurile, dacă respectivele cazuri n-ar ajunge, după vizita CNAS, să facă obiectul unor discuții cu Curtea de Conturi. (…)”

„În altă ordine de idei, să știți, stimată CNAS, că doresc să aflu, alături de toți colegii mei, cine plătește pachetul minim, cel pentru neasigurați. Vrem să-i vedem și normele de aplicare, cu tot cu definiția urgenței, astfel încât să nu ne mai trezim că medicina este schimonosită în cursul unor controale efectuate de cei care-și petrec nopțile în paturile lor, în timp ce urgențele curg în camerele de gardă. (…) Dacă vă imaginați și acum că nu avem ce exemple să vă dăm, oferiți-ne doar puțin timp, și-o să vă aducem foi invalidate pe criterii absurde din toată țara”.

Reacţii la criticile doctorului Chirculescu

Postările chirurgului de la Spitalul Universitar au avut mii de vizualizări şi zeci de comentarii, din care redăm câteva, ale unor medici:

Simona Maria Georgescu: Să fie verificați foștii și actualii directori de la CNAS, pentru că niciunul dintre ei nu a revenit în spitalul de unde a plecat, ca medici ,,normali”, ci sunt directori pe la clinici private renumite! Şi, evident, şi-au mai construit o vilă!

Ovidiu Nicoară: O instituţie securistică creată de nişte securoi!

Laurenţiu Beluşică: Internăm şi tratăm orice bolnav chiar dacă este sau nu asigurat. Treaba doamnei menționată de tine (CNAS – n.r.), cum îşi încasează banii de la cetățeni. Noi nu am făcut finanțe-bănci şi nici academia de profil.

Maftei Gabriel: Casă de Asigurări, poate vine bunicul tău, cum îl tratez?

Mihaela Damian: Din păcate, aceste lucruri se întâmplă în toate spitalele din ţară.

I se impută un caz operat de urgenţă, când toţi se pregăteau de Revelion

„Tot ce a spus dr. Chirculescu de la Spitalul Universitar este adevărat. Cei de la Curtea de Conturi au cerut conducerii spitalului să întocmească note de imputare medicilor ale căror internări au fost refuzate la plată de CNAS. Exprimarea lui Chirculescu a fost un pic confuză, în sensul că refuzurile la plată pentru cazurile de urgenţă s-au datorat lipsei cardului pacientului ajuns prin UPU, nu pentru că sunt neasigurați. Pentru CNAS, noțiunea de urgenţă este tradusă diferit faţă de noțiunea de urgenţă de care face vorbire el. Lui Chirculescu, pentru luna ianuarie i se impută un caz operat de urgenţă în decembrie 2015 când toţi se pregăteau de revelion... Cum să nu-şi iasă din fire?”, ne-a declarat o sursă din CNAS.

FOTO: „Nu mai pot suporta atâta denigrare”, a declarat Vasile Ciurchea când și-a dat demisia FOTO: EVZ

Și bolnavi, și fără ajutor

Sute de bolnavi în stadii terminale sau bătrâni cu boli cronice, imobilizați la pat, nu au parte de ajutor, deși legea prevede că pot primi servicii medicale paliative, gratuite, la domiciliu, timp de 90 de zile. Motivul este cât se poate de stupid: nu primesc serviciile pentru că nu au cum să se ducă la Casa de Sănătate săși depună dosarele. „Condițiile acordării îngrijirilor medicale la domiciliu/ îngrijirilor paliative la domiciliu”, publicate pe site-ul CNAS, arată, la articolul 7, că dosarul lor medical, „împreună cu cererea de acordare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu/îngrijiri paliative la domiciliu, se depune de către asigurat, de către unul dintre membrii familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică), de o persoană împuternicită legal în acest sens sau de reprezentantul legal al asiguratului la casa de asigurări de sănătate la care se află în evidenţă asiguratul”. Or, cei mai mulți dintre acești pacienți nu mai au pe nimeni, și-n plus au infecții puternice, fac perfuzii și nu pot fi mișcați din pat. Chiar dacă se găsește vreun vecin să vrea să-l ajute, tot degeaba, pentru că bolnavul ar trebui să se deplaseze împreună cu bunul samaritean la un notar public ca să-i facă împuternicire. (Dana Lascu)

Ce cuprinde pachetul minimal

Modificările principale din 2015 la pachetul minimal de servicii şi la pachetul de servicii de bază au intrat în vigoare la 1 aprilie 2015 şi sunt valabile până pe 1 aprilie 2016. Pachetul minimal de servicii, destinat persoanelor neasigurate, include „servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic (adică infecţioase - n. red.), monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie”.