Filialele UDMR din România strâng semnături pentru promovarea unei legi europene privind lărgirea drepturilor minorităților, tentativa maghiarilor fiind contestată la Curtea Europeană de Justiție de fostul Guvern Sorin Grindeanu.
Mărul discordiei dintre UDMR și Guvernul României este „Inițiativa cetățenească Minority SafePack”, înregistrată la Comisia Europeană în luna martie și care are nevoie să fie însoțită de 1 milion de semnături de susținere din minimum 7 state membre ale UE. Termenul-limită de depunere a semnăturilor este primăvara lui 2018, iar organizațiile județene ale UDMR sunt în plin proces de strângere de semnături în țară, atât de la maghiari, cât și de la români. Demersul vine în contextul în care în România a introdus în 28 iunie 2017 o acțiune prin care se solicită Curţii Europene de Justiţie anularea deciziei Comisiei Europene de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack.
Inițiativa de susținere a drepturilor mi norităților propune 8 categorii de măsuri. „UE ar trebui să premeargă la protejarea folosirii limbii minorităților naționale în administrația publică, serviciile publice, educaționale, culturale și media”, se arată la capitolul „Limba, educația și cultura”. În vederea participării minorităților la luarea de decizii la nivel european, inițiativa mai urmărește înființarea unei platforme a minorităților – un organism de consultare – prin care să se poată construi un dialog între minorități și diferite instituții ale UE.
„Uniunea Europeană s-a angajat că adopte legislația conform căreia «să combată excluziunea socială și discriminarea și să promoveze, în același timp, justiția socială și protecția minorităților». De asemenea, a pledat pentru «respectarea culturii și diverității lingvistice» și a asigurat că «moștenirea culturală a Europei este în siguranță»”, potrivit propunerilor.
Proiectul menținează și „includerea unor noi măsuri de promovare a egalității în rândul minorităților, întrucât legea anti-discriminare nu oferă protecție eficientă pentru minorități”.