Ziua deciziilor importante la CSM! Mai exact, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să ia în discuţie joi propunerea Secției pentru judecători de admitere a cererii de numire în funcția de judecător a procurorului Mihaiela Moraru Iorga, revocată inițial din DNA. Tot astăzi, CSM va lua în discuție şi raportul Inspecției Judiciare privind solicitarea Elenei Rădescu, coordonatorul echipei de control la Direcția Națională Anticorupție, de apărare a reputației profesionale.

 

Pe 29 septembrie, Secția a sesizat plenul cu propunerea de admitere a acestei solicitări. Plenul CSM urmează să decidă dacă admite sau respinge solicitarea și să stabilească instanța la care Mihaiela Moraru Iorga ar urma să își desfășoare activitatea.

ȘOCANT! Procurorul DNA Iorga și-a dezvăluit TRAUMA. COPILUL i-a fost CĂLCAT pe trecerea de PIETONI

Alături de propunerea Secției pentru Moraru Iorga, plenul CSM va lua în discuție alte 32 de cereri de numire a unor procurori în funcția de judecători și patru solicitări de încadrare din funcția de judecător în cea de procuror.

Mihaiela Iorga a trecut în solicitarea sa mai multe instanțe la care ar putea să activeze — Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Călărași, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele.

Mihaela Moraru, revocată de Kovesi şi repusă în funcţie 

Pe 27 septembrie, Curtea de Apel București a decis suspendarea ordinului emis de Laura Codruța Kovesi prin care Mihaiela Iorga a fost revocată din funcția de procuror al DNA. Decizia nu a fost definitivă.

 

MIȘCARE-SURPRIZĂ a Mihaelei Iorga Moraru. Care este PASUL URMĂTOR al fostului procuror DNA, după conflictul cu Kovesi

 

Mihaiela Iorga a deschis la Curtea de Apel București un proces în care a solicitat suspendarea ordinului semnat pe 5 iulie de Laura Codruța Kovesi privind revocarea sa din funcția de procuror la DNA, potrivit agerpres.ro. 

DNA a susținut atunci că Mihaiela Iorga nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-șef al secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate.

Ulterior, în urma unor verificări, DNA a anunțat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga, în biroul său fiind găsite o sumă de bani și mai multe bunuri neînregistrate.

"Într-un dosar în lucru s-a identificat suma de 398.400 lei primită de la o persoană fizică. În procesul verbal, întocmit în acest sens, nu s-a precizat natura sumei de bani și nu a fost înregistrată în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte pentru a fi depusă la camera de corpuri delicte, conform prevederilor legale. De precizat că, deși Direcția Națională Anticorupție dispune de un fond de flagrant de 2 milioane lei, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 4 din OUG 43/2002, suma respectivă nu era destinată pentru o activitate operativă, deoarece nu există niciun document din care să rezulte că au fost solicitați bani din fondul de flagrant și nici nu i-au fost puși la dispoziție", preciza atunci DNA.

 

Mihaela Iorga, DESTĂINUIRI INCREDIBILE despre comportamentul HALUCINANT al procurorilor DNA: „Este o incercare de intimidare şi răzbunare...”

 

Într-un alt dosar aflat în lucru au fost identificate bunuri, și anume ceasuri evaluate la 67.631 lei și un stilou în valoare de 8.117 lei, ridicate cu ocazia unei percheziții, care nu au fost înregistrate de Mihaiela Iorga în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte.

De asemenea, într-un dosar în care erau cercetate mai multe persoane, Mihaiela Iorga a solicitat și obținut declanșarea procedurilor pentru obținerea avizului necesar urmăririi penale față de una dintre persoane iar după obținerea avizului a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de persoana respectivă la o zi după împlinirea termenului de prescripție, "împrejurare care generează consecințe asupra întregii cauze".

Mihaela Moraru versus Codruţa Kovesi

De cealaltă parte, Mihaela Iorga a declarat că între ea și Laura Codruța Kovesi exista de mai mult timp o tensiune, determinată "probabil" de faptul că nu a dat curs "anumitor solicitări".

Pe 29 septembrie, Secția a sesizat plenul cu propunerea de admitere a acestei solicitări.

Plenul CSM urmează să decidă dacă admite sau respinge solicitarea și să stabilească instanța la care Mihaiela Moraru Iorga ar urma să își desfășoare activitatea.

Alături de propunerea Secției pentru Moraru Iorga, plenul CSM va lua în discuție alte 32 de cereri de numire a unor procurori în funcția de judecători și patru solicitări de încadrare din funcția de judecător în cea de procuror.

Mihaela Iorga a trecut în solicitarea sa mai multe instanțe la care ar putea să activeze — Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Călărași, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele.

Pe 27 septembrie, Curtea de Apel București a decis suspendarea ordinului emis de Laura Codruța Kovesi prin care Mihaiela Iorga a fost revocată din funcția de procuror al DNA. Decizia nu a fost definitivă. Mihaiela Iorga a deschis la Curtea de Apel București un proces în care a solicitat suspendarea ordinului semnat pe 5 iulie de Laura Codruța Kovesi privind revocarea sa din funcția de procuror la DNA.

DNA a susținut atunci că Mihaela Iorga nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-șef al secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate.

De ce a fost acuzată Mihaela Iorga

Ulterior, în urma unor verificări, DNA a anunțat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga, în biroul său fiind găsite o sumă de bani și mai multe bunuri neînregistrate.

"Într-un dosar în lucru s-a identificat suma de 398.400 lei primită de la o persoană fizică. În procesul verbal, întocmit în acest sens, nu s-a precizat natura sumei de bani și nu a fost înregistrată în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte pentru a fi depusă la camera de corpuri delicte, conform prevederilor legale. De precizat că, deși Direcția Națională Anticorupție dispune de un fond de flagrant de 2 milioane lei, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 4 din OUG 43/2002, suma respectivă nu era destinată pentru o activitate operativă, deoarece nu există niciun document din care să rezulte că au fost solicitați bani din fondul de flagrant și nici nu i-au fost puși la dispoziție", preciza atunci DNA.

Într-un alt dosar aflat în lucru au fost identificate bunuri, și anume ceasuri evaluate la 67.631 lei și un stilou în valoare de 8.117 lei, ridicate cu ocazia unei percheziții, care nu au fost înregistrate de Mihaiela Iorga în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte.

 

MOTIVUL pentru care procurorii Țuluș, Moraru-Iorga și Marin de la DNA au REFUZAT să fie testați cu detectorul de minciuni

 

De asemenea, într-un dosar în care erau cercetate mai multe persoane, Mihaiela Iorga a solicitat și obținut declanșarea procedurilor pentru obținerea avizului necesar urmăririi penale față de una dintre persoane iar după obținerea avizului a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de persoana respectivă la o zi după împlinirea termenului de prescripție, "împrejurare care generează consecințe asupra întregii cauze".

De cealaltă parte, Mihaela Iorga a declarat că între ea și Laura Codruța Kovesi exista de mai mult timp o tensiune, determinată "probabil" de faptul că nu a dat curs "anumitor solicitări".