„Obraznica” Polonie care se opune corectitudinii politice dictate de Uniunea Europeană şi care strică socotelile celor mari, celor puternici şi bogaţi care nu mişcă NICIODATĂ un deget fără să aibă un interes meschin. Aşa este văzut astăzi curajosul popor.
Aşa este văzut pământul lui Ioan Paul al II-lea, care a mobilizat de-a lungul graniţelor naţionale sute de mii de persoane pentru a recita o banală mătanie. "O rugăciune colectivă rostită pe acel pământ înconjurat de Marea Baltică, de Germania, de Ucraina, de Belarus, de Lituania, de republica Cehă şi de Slovacia".
Până şi marinarii au simţit nevoia de a-şi opri navele pentru a asculta la radio ceea ce apoi a devenit o adevărată împărtăşanie oficiată. Era rugăciunea spusă de "monseniorul Marek Jedraszewski, arhiepiscop de Cracovia, cel care a invitat la rugăciunea pentru alte naţiuni europene, ca acestea să înţeleagă că e necesară întoarcerea la rădăcinile creştine până când Europa va rămâne de-a pururi Europa''.
E posibil ca o rugăciune, de aceste dimensiuni, să provoace o cenzură indirectă din partea mass-media europene? Se întreabă editorialistul Luigi Iannone.
Blackout-ul mediatic are de fapt o explicaţie clară şi incontestabilă: Polonia trebuie ''amuţită'' fiindcă se opune derivelor migraţioniste, exaltă temele de identitate şi de patrie, de comunitate naţională şi valorile ei religioase. Pune beţe-n roate şi nu se deschide spre rebula "corect politic". Totul pare însă din alte timpuri. O glumă a destinului. Naţiune care, redând suflu valorilor considerate învechite şi trecute, revoltându-se împotriva acestei modernităţi, apare asemănătoare unei maladii grave de care să te fereşti pentru a evita molipsirea.
Cam asta e tot.... Polonia întoarce privirea ingenuă şi cu mândrie spre rădăcini. Europa, spre misticismul Pieţei şi a omului anonim şi nediferenţiat. O privire spre fundamente ca patrimoniu al recunoaşterii comune. Aceasta este mândra Polonie de astăzi care poate fi dată liniştit ca exemplu.
Recomandările noastre
