Respingerea inițiativei legislative privind modificarea şi completarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, inițiată de UDMR, care se referă la folosirea limbii materne în instituțiile publice în localităţile în care minorităţile reprezintă 10% din populaţie, l-a iritat pe liderul maghiar, Kelemen Hunor, care a opinat că majoritatea română a respins dialogul cu minoritatea maghiară.
„Este falsă afirmaţia potrivit căreia România ar fi o ţară model în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei minorităţilor. Respingerea amendamentului la Legea administraţiei locale demonstrează clar acest lucru”, a declarat Kelemen Hunor, astăzi, după ce Comisiile reunite ale Parlamentului - juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului - şi apoi plenul Camerei Deputaţilor au respins proiectul de lege iniţiat de UDMR.
Hunor a subliniat faptul că şi în cazul Legii nr. 215/2001, la fel ca în cazul tuturor proiectelor de lege, UDMR a ales calea normalităţii, a democraţiei parlamentare, potrivit unui comunicat de presă.
UDMR a propus un dialog întregii clase politice, tuturor partidelor parlamentare şi reprezentanţilor tuturor minorităţilor naţionale, prin care le-a solicitat să îşi prezinte opiniile cu privire la modificarea propusă şi să caute o soluţie de compromis pentru ca solicitările şi cerinţele legitime ale comunităţii maghiare din România să fie îndeplinite, iar pragul de folosire a limbii materne în instituţiile publice să fie redus de la 20 la 10 procente.
„Mesajul de astăzi este, însă, foarte clar şi pentru UDMR şi pentru membrii comunităţii maghiare: majoritatea română a respins dialogul”, a mai spus preşedintele UDMR.
El a adăugat că „În timp ce România susţine ferm că este un model în gestionarea situaţiei minorităţilor naţionale, în realitate, demonstrează continuu că îi este teamă de dialog. Sunt convins că o naţiune puternică are un dialog permanent cu minorităţile sale, nu le tratează cu forţa. Eu, dacă aş fi fost în locul statului român, aş fi căutat o soluţie de compromis, aş fi spus că, în apropierea anului 2018, să adoptăm unele decizii pentru ca minorităţile autohtone să se simtă bine în această ţară, ca factori constituanţi ai statului român. Aş considera că nu am motive să mă tem, să mă feresc, că nu am intenţii ascunse. După o sută de ani este momentul să încep reconcilierea istorică, avem câteva proiecte de legi care pot fi acceptate, mergem mai departe, să vedem ce se va întâmpla după Centenar în 2019 şi 2020, pentru că, ne place sau nu, vom trăi împreună, aceasta este ţara noastră comună”.
Potrivit comunicatului, formațiunea politică nu renunţă la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20% la 10%, eventual 15%.
Recomandările noastre
