Sunt un țăran român. Nu sunt nobil și nici nu aspir la așa ceva. Am primit o invitație să merg la Stalingrad. Unde au murit 150.000 de țărani de-ai mei. Am strâns bani. Am luat de la gura copiilor. Am plâns! Și nimeni nu îmi poate lua acest drept, că eu, Bichir Florian, nu mi-am făcut datoria față de Neamul meu.
Scriu sub impresia, sub presiunea unei mari țări. A unui Imperiu. Rusia nu poate fi învinsă. Redau câteva gânduri:
● Am văzut Rusia. Până acum o cunoșteam din cărți. Am plâns la Volgograd/Stalingrad când s-a auzit un zgomot. Țărâna românească era aruncată peste niște cutii unde erau strânse un femur, un craniu..
● Toate oficialitățile m-au rugat să nu le laud, că vor fi date afară. Din acest punct de vedere vreau să-l înjur pe lepra asta de Codrin Munteanu, care în loc să fure ceva din bugetul MApN m-a invitat în Rusia. (Sper să-l dea afara ca să fie agitatorii din MApN muțumiți). Și nu, în ultimul rând, trebuie executat ambasadorul Soare. Nu se poate ca un individ ca acesta să supere Ministerul Afacerilor Externe. Să aibă propuneri, impresii, idei.
Ne puteți urmări și pe Google News
● Nu voi iubi niciodată Rusia. Am un doctorat în domeniu.
● Mă doare, dar nu pot vorbi despre Rusia în termenii pe care o face Depardieu, deşi poate mi-aş fi dorit. Francezii n-au o Basarabie şi Bucovină, n-au sute de mii de români îngropaţi în Siberia, n-au simţit dragostea muscalului şi nici cravaşa sa civilizatoare.
● Cine nu a auzit de Kiseleff, de această şosea care străbate una dintre cele mai frumoase şi mai respectabile zone din Bucureşti? Numele oficial al şoselei este cel de şoseaua General Pavel Dimitrievici Kiseleff şi puţină lume ştie cine a fost acest personaj. Contele Kiseleff (1788-1872) a fost comandantul trupelor ruseşti care au ocupat cele două principate româneşti, dar şi preşedinte al Divanului (1828-1834). Numele său se leagă indiscutabil de „Regulamentul Organic”, în fapt o primă Constituţie a Ţărilor Române. Generalul rus şi-a câştigat recunoştinţa românilor.
Mulţi s-au grăbit să-l declare mai patriot decât românii. Când Regulamentul a fost gata, a fost convocată o adunare extraordinară de boieri. Preşedintele legal, Mitropolitul, a fost exilat. Karl Marx, în „Însemnări despre români”, aduce o gravă acuzaţie, prezentată şi de alţi istorici: „Toţi (adică şi alţi boieri) muriseră că din întâmplare în aceeaşi săptămâna, înainte de închiderea Obstestei Adunări”. Cu alte cuvinte, asasinate. Şi Marx adaugă: „Chiar în această Adunare, Kiseleff a găsit cu cale să introducă pe furiş un articol pe care nu l-a făcut cunoscut niciunuia dintre subscrişi (un fals în acte publice). Pe ultimul sfert al ultimei pagini s-a adăugat următorul articol, prin care se răpea ţării dreptul de autonomie”.
● Voi scrie despre Rusia în zilele următoatr. Despre mituri, Rusia profundă, și experiența mea.
● Am ajuns, bine sănătos, nu m-au omorât rușii.
Recomandările noastre
