Germania vrea să integreze refugiații în societate, mai bine decât a făcut-o în anii ‚ 60 cu imigranții turci aduși ca forță de muncă necesară.

Germania luptă să absoarbă valul de peste un milion de imigranți din Orientul Mijlociu și Africa, iar guvernul de la Berlin speră să evite greșelile făcute acum o jumătate de secol, când a „importat” o generație întreagă de muncitori din Turcia.

Lecții de germană

În anii 1960, sute de mii de bărbați turci au fost invitați pe piața forței de muncă din Germania, care avea nevoie de angajați. Problema a fost că nemții nu au făcut eforturi să-i integreze, să-i ajute să învețe limba germană sau să se perfecționeze profesional. Rezultatul este că trei milioane de turci din Germania încă se luptă azi, pentru că sunt minoritatea cea mai prost integrată din țară, cu o rată a șomajului de 16%, de trei ori mai mare decât media națională.

Acum, după doi ani de când a deschis ușa imigranților sirieni, irakieni, afgani etc, Germania pregătește o strategie de integrare, bazată pe învățarea limbii germane și pregătire profesională a noilor-veniți. Printre măsurile ce vor fi luate, sunt prevăzute 600 de ore de lecții obligatorii de limba germană și permise de muncă acordate mult mai rapid. În prezent, pe piața germană există un număr record de 1,1 milioane de locuri de muncă.

„Lucrurile sunt foarte diferite aici”, a declarat Merhawi Tesfay, de 32 de ani, din Eritrea, angajat de Kremer Machine Systems, o companie de inginerie din orașul Gescher, din vestul Germaniei. „În Eritrea găsești de lucru întrebând în dreapta și-n stânga. Aici ai un Centru pentru ocuparea forței de muncă și siteuri cu posturi vacante”, spune el. A căutat un loc de muncă trei ani și a găsit prin intermendiul ELNet, un proiect guvernamental care oferă mentori refugiaților.

Creștere economică

Având o economie puternică, Germania este mai bine plasată decât multe țări, în special cele din sudul Europei. Pentru a accepta migranți, rata șomajului fiind cea mai mică, din 1990 până acum, și având o creștere economică șapte ani la rând, urmează să aloce 10 miliarde de euro anual pentru refugiați, conform publicației Business Insider.

„Lecția pe care a învățat-o Germania este că integrarea este ceva pentru care trebuie să faci eforturi”, spune Herbert Bruecker, de la Universitatea Humboldt din Berlin. „Nu se întâmplă de la sine”, a explicat el.

Dar procesul nu este încheiat. În 2016, autoritățile au acordat permise de rezidență temporare, tot cu impresia că acești imigranți vor pleca acasă, dar firmele nu sunt încurajate să angajeze pe termen scurt.

Piața muncii din Germania

Politicienii germani au considerat, acum cinci decenii, că aducerea imigranților este o măsură temporară, dar n-a fost așa. Turcii n-au mai plecat acasă, iar soțiile și copiii lor i-au urmat. Germania a trecut. în anii 1970, printr-o criză a petrolului, apoi s-a îndreptat spre automatizare și servicii, iar muncitorii turci își găseau greu un job. Acum, autoritățile vor să facă altfel lucrurile și să-i ajute pe cei 1,2 milioane de solicitanți de azil să intre pe piața muncii și să nu se bazeze pe generosul sistem de asistență socială. Circa 203.000 de imigranți din Siria, Afganistan, Irak, Eritrea, Iran, Pakistan, Nigeria și Somalia erau angajați în luna mai, cu 23.000 mai mulți decât în februarie.