Marcin Wilczek, a m basa dorul Poloniei la București, a vorbit, pentru Evenimentul zilei, despre problema refugiaților, a imigrației ilegale și riscurile legate de terorism pe care le presupune, dar și despre gestionarea relațiilor externe ale guvernului de la Varșovia cu Comisia Europeană, Rusia și grupul de la Vișegrad.

- Evz: Premierul polonez a declarat, recent, referindu-se la atacul din Manchester, că guvernul se opune planului UE de a repartiza imigranții pe teritoriul Uniunii. Ce va face guvernul, având în vedere că fostul executiv polonez a promis, în 2015, că va primi 10.000 de refugiați?

- Marcin Wilczek: Cred că trebuie să facem diferența între refugiați și imigranți. Nu este același grup. Unii vin din țări considerate sigure, alții vin pentru a-și salva viața și nu-i putem învinovăți. Pe de altă parte, pentru orice govern, prioritatea este să asigure securitatea populației sale. După atacurile teroriste în multe orașe din Europa de Vest, am început să ne punem întrebări despre oamenii pe care îi primim și despre care nu știm nimic. Oricum, să ne înțelegem, acești oameni nu vor să vină în Polonia. Au bătut atâta drum pentru a ajunge în Europa de Vest, nu în Polonia. Guvernul polonez consideră că ar trebui să îi ajutăm pe acești oameni care suferă din cauza războiului, dar în zone mai apropiate de țările lor. Noi oferim ajutoare considerabile pentru Liban sau Iordania, construim școli, îi ajutăm financiar, trimitem ajutoare umanitare, în special pentru sirieni. Credem că refugiat este cineva care vrea să se întoarcă acasă. Așa că vrem să-i ajutăm ca, la un moment dat, să își reconstruiască viața în țările lor. De altfel, poziția guvernului nostru este susținută de declarația recentă a Grupului G7. În comunicatul final al reuniunii, există un punct care spune că țările participante au reafirmat „dreptul suveran al statelor, individual și colectiv, de a-și controla propriile granițe și de a stabili politici în interesul lor propriu și pentru securitatea lor națională”. Ei recunosc și nevoia de a sprijini refugiații, astfel încât „să le permită să se întoarcă în siguranță în comunitățile lor, oferindu-le sprijin pentru reconstrucție”. La început am primit refugiați – mai puțin de 100 de sirieni au venit în Polonia. Și toți au plecat, n-au vrut să rămână acolo.

- Credeți că un control mai strict la granițe, verificarea celor care intră poate fi o soluție? Sau colaborarea cu Turcia este o soluție?

- Colaborarea cu Turcia s-a dovedit până acum o soluție, evident, dar siguranța zonei Schengen este posibilă doar prin controlul frontierelor externe. De aceea, avem sisteme de vize, control la granițe. Mi-amintesc când a intrat Polonia în UE și în Schengen, efortul imens, financiar și de organizare, pentru că Polonia era atunci granița de Est a UE. Nu putem să renunțăm acum la aceste reguli. Trebuie să fim suficient de pregătiți pentru a putea deosebi cine vine ca refugiat, cine vine în căutarea unui loc de muncă și cine vine să detoneze o bombă.

- Ce credeți că se va întâmpla cu cetățenii polonezi după Brexit sau cum sperați că se va reglementa situația lor acolo?

- Există o strategie unică a UE pentru Brexit și nu putem negocia separat. Există un mandat european, oferit lui Michel Barnier, și el va negocia, iar noi, guvernul polonez, vom spune care sunt prioritățile noastre - deja sunt cunoscute la Bruxelles. Sigur că situația cetățenilor noștri care muncesc în Marea Britanie este extrem de importantă și sperăm că ei vor putea să-și păstreze drepturile și statutul. Procesul abia începe – au loc alegeri în Marea Britanie, alegeri în Germania, dar desigur că avem prioritățile noastre, similare cu cele ale românilor. Vom monitoriza situația îndeaproape. Este prea devreme să ne pronunțăm, Brexitul va avea loc peste doi ani, în timpul președinției României la UE.

Pronostic pentru meciul cu România

Organizarea Campionatului European de Fotbal în 2012, alături de Ucraina, a fost un eveniment important pentru Polonia. „A fost îmbunătățită infrastructura, s-au construit și modernizat șosele, căi ferate, aeroporturi, stadioane. Am creat mecanisme care încă funcționează și, la fel de important, am schimbat imaginea Poloniei. Era o țară considerată îndepărată, necunoscută, existau multe prejudecăți (dacă ajungi acolo îngheți sau mori de foame) și apoi miile de oameni care au venit șiau schimbat complet părerea! Combinat cu președinția UE din 2011, când am adus mulți oficiali europeni în Polonia, am reușit să promovăm imaginea țării în lume”. Meciul de fotbal dintre Polonia și România, din 10 iunie, va fi „foarte dificil, echilibrat, dar noi vom învinge!”.

„Ne propunem să alocăm 2,5% din PIB pentru apărare”

- Cum vedeți relațiile actuale ale Poloniei cu Rusia?

- Sunt dificile din cauza situației din estul Ucrainei. După anexarea Crimeei, situația în Europa s-a schimbat, am aflat că pot avea loc modificări ale frontierelor, prin folosirea forței. Avem graniță cu două state care sunt în război – Ucraina și Rusia. Cu siguranță, poziția și acțiunile Rusiei în Ucraina reprezintă o amenințare la adresa stabilității Po loniei și a sta bilității în Europa. Și România are motive să se teamă, pentru că Peninsula Crimeea este aproape de coasta sa. Sper ca la un moment dat să găsim o soluție la acest conflict.

- Considerați Rusia ca pe o amenințare la adresa țării dvs?

- Dacă vă uitați la prezența militară din jurul Poloniei, e greu să nu te simți măcar inconfortabil.

- Credeți că NATO ar trebui să facă mai mult pentru stabilitate și securitate în această parte a Europei?

- Recentul summit NATO de la Bruxelles și summitul de la Varșovia cred că au dus Alianța în direcția corectă, iar prin prezența trupelor NATO în Polonia, în România, în statele baltice, brigăzile americane și britanice pe teritoriile noastre, cred că NATO s-a dovedit eficientă și cu o prezență solidă. Deciziile luate de alianță sunt corecte, satisfăcătoare, și ar trebui să fie suficiente în prezent, pentru securitatea noastră. Suntem de acord și cu alocarea bugetelor de 2% din PIB pentru apărare, este vorba despre libertatea și siguranța noastră. Noi planificăm pentru viitor un buget de 2,5% alocat apărării, pe termen mediu. În prezent, alocăm 2%, dar în 5-10 ani, s-ar putea să alocăm mai mulți bani.

- Cum vedeți viitorul grupului de la Vișegrad, relațiile dintre cele patru state și implicarea lor în rezolvarea crizelor din Europa?

- Cred că este vorba despre o poveste de succes. Este o istorie a țărilor din aceeași regiune, care au un viitor comun, chiar dacă nu au aceeași părere despre multe probleme, pot colabora. Au devenit un brand în interiorul UE și sunt importante pentru că datorită grupului V4 această parte a Europei a devenit mai vizibilă – există Benelux și alte formule, și există Vișegrad. Cred că este foarte important grupul pentru conștientizarea regională în UE și NATO; este un instrument foarte util pentru prezentarea viziunii și situației din statele central-europene către alte țări –României, țările baltice, scandinave. Viitorul depinde de valoarea pe care aceste state o vor acorda colaborării. Și, în ciuda unor diferențe care există, este o alianță valoroasă.

- La ce di ferențe vă referiți mai exact?

- Există diferențe istorice, de pildă referitoare la Rusia, există unele diferențe, dar este un dialog deschis și lucrăm pe un teren comun, avem aceleași valori.

Citiți interviul integral pe www.evz.ro