Hackeri ruşi s-ar afla la originea unui atac informatic împotriva agenţiei oficiale de presă a Qatarului survenit la sfârşitul lunii mai, care a reaprins tensiunile în regiune, informează CNN. Comentatorii politici din întreaga lume atrag însă atenția că această criză are ramificații mult vechi și mai profunde.

CNN citează ca surse anchetatori americani, după izolarea diplomatică a acestui mic stat din Golf de către mai mulţi vecini ai săi în ultimele zile. Potrivit anchetatorilor, scopul Moscovei era, cu această piratare, să provoace divizări între SUA şi aliaţii lor.

Anchetatori ai FBI ajută Qatarul să afle originea acestui presupus atac de piraterie împotriva agenţiei de presă QNA de acum două săptămâni.

Autorităţile qatareze au afirmat că au fost victimele unor ''hackeri'' care au publicat pe site-ul agenţiei declaraţii false atribuite emirului, şeicului Tamim ben Hamad Al-Thani.

Controversatele declaraţii rupeau cu consensul regional pe mai multe teme sensibile, îndeosebi despre Iran, considerat drept un aliat strategic. Ele conţineau comentarii negative despre relaţiile dintre administraţia Trump şi Qatar, care este totuşi un aliat apropiat al SUA.

 

AFP aminteşte că Arabia Saudită şi patru dintre aliaţii săi, inclusiv Egipt, au anunțat ruperea legăturilor diplomatice cu Qatarul, micul emirat fiind acuzat că ar finanţa anumite organizaţii teroriste și că ar fi plătit aproape 1 miliard de dolari pentru eliberarea unor membri ai familiei regale răpiţi în Irak de jihadişti.

RFI explică însă că în spatele acestei crize se află de fapt rivalitatea regională dintre Arabia Saudită şi Iran.

Excomunicarea Qatarului de către Arabia Saudită îşi are rădăcinile încă din 1995, iar istoria veche a conflictului şi viitorul acestuia pot fi cel mai bine explicate de gazele naturale, relatează Bloomberg, citat de historia.ro.

În anul respectiv, tatăl actualului emir al Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, şi-a înlăturat de la putere propriul tată, pro-saudit, şi a efectuat prima livrare de gaze naturale lichefiate, de la cel mai mare zăcământ din lume.

Zăcământul offshore North Field, unde se află practic toate rezervele de gaze ale Qatarului, este împărţit cu Iranul, rivalul Arabiei Saudite. Avuţia acumulată din vânzările de gaze a transformat Qatarul nu doar în cea mai bogată naţiune din lume, cu un venit anual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari pe an, ci şi în cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate.

Atenţia acordată gazelor diferenţiază Qatarul de producătorii vecini de petrol în Consiliul de Cooperare din Golf şi a permis emiratului să rupă dominaţia Arabiei Saudite.

În schimb, Qatarul şi-a dezvoltat propriile legături cu alte puteri, între care Iranul, Statele Unite (Qatarul găzduieşte Comandamentul Central al SUA) şi, mai recent, cu Rusia. Fondul suveran de investiţii al Qatarului a convenit anul trecut să investească 2,7 miliarde de dolari în grupul rus Rosneft.

„Qatarul era un fel de stat vasal al Arabiei Saudite, dar s-a folosit de autonomia creată de averea adusă de gaze pentru a-şi construi un rol independent. Restul regiunii a căutat o oportunite pentru a tăia aripile Qatarului”, a arătat Jim Krane, cercetător la Baker Institute al Rice University din Houston, Texas.

Oportunitatea a venit când preşedintele american Donald Trump a vizitat recent Arabia Saudită şi a făcut apel la conştiinţa tuturor statelor pentru a izola Iranul. Producţia de gaze naturale a Qatarului nu este supusă restricţiilor OPEC, cartelul petrolului dominat de Arabia Saudită. Recent, cererea de gaze naturale lichefiate pentru a produce electricitate a crescut în statele din Golf. 

Așadar, Arabia Saudită, dar şi aliaţii săi precum Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Yemen şi Bahrein resimt de multă vreme şi un fel de iritare faţă de o anumită politică de independenţă a emiratului Qatar, precum şi faţă de influenţa sa mediatică exercitată prin canalul de televiziune Al-Jazeera. Qatarul s-a mai impus pe scena internaţională prin multiplele sale investiţii. Numai în Marea Britanie a investit în ultimii ani 46 de miliarde de euro, achiziţionînd, printre altele, celebrul magazin de lux Harrods.

În Franţa Qatarul a investit în special în fotbal dar şi în spaţiul mediatic.

Dacă într-o primă fază președintele SUA a luat partea Arabiei Saudite în această criză, el și-a modificat atitudinea inițială și i-a telefonat regelui Arabiei Saudite, cerându-i să facă tot posibilul pentru reinstalarea liniștii și echilibrului în regiune.

La rândul său, Emirul Sabah Al-Ahmad Al-Jaber al-Sabah, şeful statului Kuweit, a anunțat întâlni cu regele Arabiei Saudite, Salman al Saud, într-o încercare de a aplana disensiunile cu Qatarul.â

Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Yemen, Libia şi Egipt şi au rupt relaţiile diplomatice cu Qatar şi au închis luni spaţiul aerian pentru zborurile comeriale ale companiei Qatar Airways.

Mai mult, banca centrală a Arabiei Saudite a sfătuit alte bănci din regat să nu mai facă comerţ cu instituţii din Qatar, lucru care ar putea avea implicaţii majore asupra economiei statului vecin. Şi preţul petrolului ar putea fi afectat pe termen lung de această criză, în condiţiile în care Qatarul este unul dintre principalii producători şi exportatori de petrol din cadrul OPEC.

În ce privește finanţarea terorismului, lucrurile sunt însă mai complicate iar lui Donald Trump i s-a reproşat că face o gravă eroare de analiză, scrie rfi.ro. De la atacul comis în 2001 împotriva Statelor Unite toate actele de terorism au fost comise în Occident de fanatici suniţi. Iar îndoctrinarea acestora este de fapt opera Arabiei Saudite, care finanţează în lume expansiunea ideologiei wahabite.

Si emiratul Qatar finanţează un curent de gândire periculos şi retrograd, cel al Fraţilor Musulmani. Chiar dacă, pe faţă, Frăţia Musulmană nu îndeamnă la luptă armată şi la terorism, obiectivul ei este impunerea unei ordini islamice riguroase peste tot în lumea arabă, în sânul comunităţilor musulmane din Occident şi chiar pe toată planeta. Emiratul Qatar i-a finanţat masiv pe Fraţii musulmani din Egipt şi pe cei din Tunisia. Qatarul a fost mai fost însă acuzat că ar fi finanţat, sub diferire forme, Al Qaida precum şi Organizaţia statul islamic.

Subiectul este pe cât de sensibil, pe atât de complicat, în condițiile în care Occidentul întreţine relaţii bune atât cu Qatarul cât şi cu Arabia Saudită.

În revista Le Point, scriitorul algerian Kamel Daoud are cuvinte extrem de critice faţă de orbirea Americii, dar şi a occidentalilor în general, care nu văd, spune el, că Arabia saudită a fost fabricată “matricea” terorismului sunit. Iar despre vizita lui Donad Trump în Arabia Saudită el spune următoarele: “Cum este posibil să lansezi un apel către musulmani ca să lupte împotriva terorismului chiar pe locurile unde este comisă crima?” În legătură cu ţările arabe din Magreb, Kamel Daoud denunţă următoarea situaţie: “Noi, în sud, suntem prinşi între expansiunea wahabismului universal şi Occidentul care îşi ridică ziduri, şi suntem paralizaţi de spectacolul enormei idioţii occidentale, dacă nu chiar al iprocriziei Occidentului.”

"Cum putem ignora în aşa hal un mecanism care ne ucide şi care ucide lumea? Atâta prostie vă ucide şi ne ucide", mai scrie Kamel Daoud în editorialul său din revista Le Point.   

(surse: bbc.co.uk, agerpres.ro, historia.ro, rfi.ro)