Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, a avertizat CEDO. Statul Român are la dispoziţie trei luni să conteste decizia la Marea Cameră și apoi şase luni ca să prezinte un program de ameliorare a condiţiilor din penitenciare

Instanța europeană a mai decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale și 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce forumul european a fost sesizat de patru români: Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Moșmonea, Marius Mavroian și Iosif Gazsi în legatură cu condițiile din închisorile din România.

Magistrații CEDO însărcinați cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Reclamanții s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficiența instalațiilor sanitare și de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de șobolani și insecte în celule. Rezmiveş, Moşmonea şi Gazsi sunt în prezent închişi în penitenciarele din Timişoara, Pelendava şi Baia Mare, în timp ce Mavroian a fost închis în penitenciarul din Focşani, de unde a fost eliberat la 13 ianuarie 2015. Ieri, Curtea a decis să amâne examinarea unor plângeri similare care nu au fost comunicate (puse pe rolul Curții) şi să continue examinarea unor plângeri deja comunicate guvernului român. Pe lângă asta, Guvernul trebuie să furnizeze, în cooperare cu Comitetul de Miniştri, în următoarele şase luni (de la rămânerea definitivă a deciziei de marți, adică peste trei luni) un calendar precis pentru adoptarea de măsuri generale.

Ce reclamă deținuții

Conform datelor publice, 33,434 de persoane erau încarcerate pe 31 decembrie 2013, iar în luna ianuarie 2016 figurau 28.225 de deţinuţi. Conform acelorași date, rata de ocupare a tuturor penitenciarelor a fost de 154,36% anul 2015 şi de 150.74% în 2016.

Primul reclamant a vorbit despre condiţiile de la penitenciarele din Gherla, Aiud si Oradea. Aici ar fi 1,6 metri pătraţi de persoană, în timp ce minimul de spaţiu vital este de 2,22 metri pătraţi.

La 13 februarie 2008, al doilea reclamant a fost plasat în arest preventiv la închisoarea din Craiova. După condamnarea sa, el a executat pedeapsa până la 17 mai 2012, data transferului său la Târgu-Jiu, în închisoare. La 11 iulie 2012 a fost transferat la închisoarea Pelendava. El spune că aceleaşi condiţii inumane le-a întâlnit peste tot.

Fără paturi şi mâncare

Al doilea reclamant critică condițiile de detenție din aceste trei închisori. Potrivit lui, în închisoarea din Craiova a primit un habitat redus în celulele echipate cu două chiuvete și două grupuri sanitare pentru 21 de deținuți, sau trei chiuvete și trei grupuri sanitare pentru 39 de deținuți. El a putut face duș de două ori pe săptămână, prin negociere cu alți deținuți.

El susține că, după doi ani de detenție în aceste condiții, s-a îmbolnăvit şi a pierdut mai mulți dinți. Odată transferat la închisoarea din Târgu-Jiu, a fost forțat să împartă un pat cu un alt deținut. Apa caldă a fost furnizată de două ori pe săptămână, de fiecare dată pentru o durată foarte scurtă.

La data de 15 decembrie 2009, al treilea reclamant a fost deținut în închisoarea Rahova timp de mai multe luni înainte de a fi transferat, succesiv, în închisorile din Tulcea (2010), Iași (2010-2014) și Vaslui (2011-2013). El susține, de asemenea, că a fost forțat să împartă celule cu deținuți care au luat droguri și care suferă de boli transmisibile, cum ar fi hepatita.

Legea Grațierii, în linie dreaptă

La Comisia juridică a Senatului au fost reluate dezbaterile pe proiectul de Lege a Grațierii, trimis de Guvernul Sorin Grindeanu, în mandatul ministrului Florin Iordache. Deși inițial se vorbea de amânări succesive (Ministerul Justiției cerând asta pentru a elabora un pachet mai mare de legi) actul normativ a intrat "pe rol" pentru că vine termenul de adoptare tacită, 25 aprilie, amânat cu 15 zile de Biroul Permanent. Comisia a votat ieri că vor urma să fie graţiate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv, modificând astfel propunerea Guvernului de a graţia pedepsele de până în 5 ani. Decizia a fost luată cu 7 voturi "pentru" şi 2 abţineri. Totodată, Traian Băsescu şi-a modificat amendamentul prin care propunea graţierea pedepselor de până la 10 ani de închisoare, însuşindu-şi propunerea Uniunii Barourilor, şi anume reducerea perioadei la 6 ani. Amendamentul senatorului PMP a fost însă respins de Comisia juridică cu un vot "împotrivă", un vot "pentru" şi opt abţineri. De asemenea, senatorii jurişti au adoptat şi un amendament propus de social-democratul Şerban Nicolae potrivit căruia se scad trei ani din orice pedeapsă cu închisoarea de până în zece ani. "Se graţiază… în parte, cu trei ani, pedepsele cu închisoarea aplicate de instanţele de judecată mai mari de trei ani, dar care nu depăşesc zece ani", prevede amendamentul propus de Nicolae. Amendamentul a fost adoptat cu şapte voturi "pentru" şi trei voturi "împotrivă".

Fără ferestre şi aer

Al patrulea reclamant a fost deținut în Poliția locală Baia Mare în perioada 26 martie - 25 mai 2012 și apoi transferat la închisoarea Gherla. El s-a plâns că în centrele de detenție ale Poliției Baia Mare, era mizerie, nu erau toalete, apă curentă şi nici ferestre şi ventilaţie. El pretinde că a suferit de suprapopulare, lipsa ventilației în celule, alimente insuficiente și inadecvate, care ar fi fost servite în recipiente ruginite. Potrivit acestuia, exista doar o baie cu două toalete pentru 27 de deținuți, iar o baie cu apă caldă se putea face aproximativ o dată pe lună.